arroteàre , vrb Definizione
girare, tròchere una cosa a dónnia parte
Sinonimi e contrari
imbolliai
Frasi
arròteat sos ocros a inghíriu, fachendhe chi emmo chin sa conca
Traduzioni
Francese
tourner,
rouler,
tournoyer
Inglese
to swing
Spagnolo
girar,
voltear
Italiano
roteare
Tedesco
in Kreise schwingen.
ghighinàre , vrb Definizione
mòvere a cropu, a iscutuladura; mòvere de una parte a s'àtera o faendho fàere giros a sa cosa; dhu narant fintzes po mòvere is sentidos
Sinonimi e contrari
chindhalare,
sachedhare,
scedassai,
trumuinare
Frasi
ghighinare su chilibru, s'orju in sa canistedha ◊ bidia a mimme etotu ghighinandhe un'ispada che paladinu anticu
2.
su coro, a tzocos gurdos, mi ghíghinat sa carena ◊ s'iscabessu de sa morte tua mi at fertu ghighinandhe sos ratos de su coro
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
secouer,
agiter,
brandir
Inglese
to shake,
to stir,
to brandish
Spagnolo
sacudir,
agitar
Italiano
scuòtere,
agitare,
brandire
Tedesco
schütteln,
schwenken,
schwingen.
trèmere , vrb: tremi,
trèmiri Definizione
mòvere a iscutuladas piticas e sighias, fàere móvias piticas, medas e paríviles in sensu contràriu de s'una a s'àtera / pps. trémidu
Sinonimi e contrari
cuncuai,
seghedhare,
sidhire,
tremuai,
trimire
Modi di dire
csn:
trèmere che canna, che foza, che zuncu, che culumba crochindhe, paris = trèmeresi meda, totugantu; su calcanzu si li tremet!… = no ndhe l'importat nudha, est trancuillu
Frasi
a su punzu chi iscudet tremet tota sa banca ◊ mellus a timi chi no a tremi ◊ so tremindhe de su fritu ◊ fait sa firma cun sa manu tremi tremi ◊ is miradas suas mi tremiant che canna in die de bentu ◊ vos tremiavaes che una canna dae sa timória ◊ si fiat trémiu paris a su intendi cudhu isciorrocu
Etimo
ltn.
tremere
Traduzioni
Francese
trembler,
vibrer
Inglese
to tremble,
to flicker,
to vibrate
Spagnolo
temblar,
vibrar
Italiano
tremare,
tremolare,
vibrare
Tedesco
zittern,
schwingen.