arroteàre , vrb Definizione girare, tròchere una cosa a dónnia parte Sinonimi e contrari imbolliai Frasi arròteat sos ocros a inghíriu, fachendhe chi emmo chin sa conca Traduzioni Francese tourner, rouler, tournoyer Inglese to swing Spagnolo girar, voltear Italiano roteare Tedesco in Kreise schwingen.

ghighinàre , vrb Definizione mòvere a cropu, a iscutuladura; mòvere de una parte a s'àtera o faendho fàere giros a sa cosa; dhu narant fintzes po mòvere is sentidos Sinonimi e contrari chindhalare, sachedhare, scedassai, trumuinare Frasi ghighinare su chilibru, s'orju in sa canistedha ◊ bidia a mimme etotu ghighinandhe un'ispada che paladinu anticu 2. su coro, a tzocos gurdos, mi ghíghinat sa carena ◊ s'iscabessu de sa morte tua mi at fertu ghighinandhe sos ratos de su coro Etimo srd. Traduzioni Francese secouer, agiter, brandir Inglese to shake, to stir, to brandish Spagnolo sacudir, agitar Italiano scuòtere, agitare, brandire Tedesco schütteln, schwenken, schwingen.

trèmere , vrb: tremi, trèmiri Definizione mòvere a iscutuladas piticas e sighias, fàere móvias piticas, medas e paríviles in sensu contràriu de s'una a s'àtera / pps. trémidu Sinonimi e contrari cuncuai, seghedhare, sidhire, tremuai, trimire Modi di dire csn: trèmere che canna, che foza, che zuncu, che culumba crochindhe, paris = trèmeresi meda, totugantu; su calcanzu si li tremet!… = no ndhe l'importat nudha, est trancuillu Frasi a su punzu chi iscudet tremet tota sa banca ◊ mellus a timi chi no a tremi ◊ so tremindhe de su fritu ◊ fait sa firma cun sa manu tremi tremi ◊ is miradas suas mi tremiant che canna in die de bentu ◊ vos tremiavaes che una canna dae sa timória ◊ si fiat trémiu paris a su intendi cudhu isciorrocu Etimo ltn. tremere Traduzioni Francese trembler, vibrer Inglese to tremble, to flicker, to vibrate Spagnolo temblar, vibrar Italiano tremare, tremolare, vibrare Tedesco zittern, schwingen.

«« Cerca di nuovo