imbistigàre , vrb Definitzione
fàere pregontas cricandho de ischire cosa, foedhare po bòllere ischire de is àteros / avb. a s’imbístiga imbístiga = a fortza de pregontai
Sinònimos e contràrios
chilcare,
dimandhare,
irfrodhocare,
iscocolai,
isseare,
istigare,
isuzigonare,
precontare,
speculitai
Frases
imbistighendhe za si benit a ischire, sa cosa ◊ cheret imbistigadu a bídere si si ndhe agatat, a cómporu, de ozu ◊ sas finantzas istaiant imbistighendhe a bídere si fit abberu chi nois aimus màchina
2.
a s'imbístiga imbístiga za che so dadu a subra e za l'apo àpidu su chi fia chirchendhe
Tradutziones
Frantzesu
enquêter,
demander
Ingresu
to investigate
Ispagnolu
investigar,
averiguar
Italianu
investigare,
chièdere
Tedescu
erforschen,
fragen.
scrocollài , vrb: iscrucugiare*,
scruculai,
scruculiai,
scrucullai,
scruculliai,
scucullai,
scucullari Definitzione
cricare abbaidandho e movendho totu po agatare calecuna cosa in mesu de àteras, o fintzes cricare de ischire cosa a su dimandha dimandha, faendho foedhare s'àteru pigandhodhu a dimandhas
Sinònimos e contràrios
chilcare,
frustigai,
imbistigare,
iscocolai,
iscrucuzonare,
speculitai
Frases
scruculla is arcajolus de s'ómini e agatas sa beridadi de sa vida ◊ mi seu parau po scrucullai in totu s'istedhau (F.M.Pes)◊ fiat intrau a scruculliai in domu, cun sa scusa de una cotura de fà ◊ su cociulaju scrucullàt s'arena cun su ciliru ◊ est scrucullendu in totus is cadàscius e armàdius in circa de pani ◊ si tocat a forrogonai in su cinixu, a scucullai sa pispisalla ◊ medas notis abarru a scruculai su celu, ma no ti biu, mammai! ◊ sa mama scrocollat a Mariedha po isciri cumenti iat fatu (M.A.Cappai)
2.
e ita est, no bois a ti scrucullai? ◊ si ndi benit a domu po isciri, a scrucullai e ciaciarrai
Tradutziones
Frantzesu
fouiller,
enquêter
Ingresu
to ransack,
to investigate
Ispagnolu
hurgar,
indagar
Italianu
rovistare,
indagare
Tedescu
stöbern,
nachforschen.
speculài , vrb: ispreculare*,
spegulai,
spiculliai,
spricuai,
spriculai Definitzione
cricare de ischire, de bíere, istudiare, fàere dimandhas meda po bòllere averguare calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
dimandhare,
imbistigare,
ispricuedhai,
istigare,
isuzigare,
precontare,
speculitai
Frases
dhus at inténdius batallendu e at cumpréndiu ca dhu boliant spiculliai ◊ arregolliat is notítzias chi spriculiàt in fàbbrica ◊ is carabbineris ant cumentzau a spriculai po isciri chini at fatu su dannu
2.
si bòciat chini bolit, nosu totus impari sigheus a spriculai (F.Cocco)
3.
de su carru nd'est arrutu unu pipiedhu chi si fiat incarau tropu po spegulai s'istràngiu
Tradutziones
Frantzesu
spéculer,
enquêter
Ingresu
to speculate
Ispagnolu
investigar,
averiguar
Italianu
speculare,
investigare
Tedescu
untersuchen.
speculitài, speculitzài , vrb: spreculiai,
spreculitai,
sprecullitai,
spriculitai,
spricullitai Definitzione
abbaidare, cricare, iscumbatare, istudiare bene cun atentzione is cosas, is chistiones; fàere 'in chiliru' a unu faendhodhi unu muntone de dimandhas, bolendho ischire totu
Sinònimos e contràrios
chircare,
dimandhare,
irfrodhocare,
ispelciulare,
ispreculare,
ispricuedhai,
isuzigare,
precontare,
scrocollai,
speculai,
sfustiligai
Frases
s'arangiolu at spreculiau su movimentu de espis e musconis
2.
spricullitadhu, a biri si arrennescis a sciri calincuna cosa! ◊ dhu spricullitàt de aundi fiat, si fiat cojau, si teniat fillus, e cantus, e unu muntoni de cosas
Ètimu
spn.
especular
Tradutziones
Frantzesu
enquêter
Ingresu
to inquire
Ispagnolu
indagar
Italianu
indagare,
sottopórre a numeróse domande
Tedescu
untersuchen.