Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

codriòla , nf, nm: coldiola, coldiolu, cordiola, cordiolu Definitzione genia de funighedha fine, mescamente sa chi si ponet a sa bardúfola; su pl. is cordiolus funt is istentinas Sinònimos e contràrios balentinu, cannabitu, cordedha, cordigliola, filadissa, funedhu, grosseru, ispaitu, lentzinu, músciu, presógliu, toroneu, tzunghedhu Maneras de nàrrere csn: segamentu de cordiolas, de cordiolus = segamentu de matza; istríngiri is cordiolas a unu = istàreli ifatu, custrínghere a fàghere carchi cosa; cordiolu de… (css. cosa)= filera, sia de… Frases piga su coldiolu po acapiare su cane!◊ teniat su cannitzu apicau cun bàtoro cordiolas 2. ndi tengu de segamentus de conca e de cordiolas in su trabballu!…◊ sa primu persona chi benit a mi segai is cordiolus mi depit timi! 3. sa mastra aviat torrau a lèghere cussu cordiolu de lúmenes ◊ de contos ndhe isciat cadaune unu cordiolu e una parte l'amus contada Ètimu itl. corda Tradutziones Frantzesu ganse, cordonnet Ingresu cord Ispagnolu cordel Italianu cordellina, cordoncino Tedescu dünne Schnur.

funédhu , nm Definitzione funighedha finivini po acapiare cosa Sinònimos e contràrios balentinu, cannabitu, cordedha, filadissa, ispaitu, músciu, toroneu, tzunghedhu Frases a funedhu si prendhet sa buca de sos sacos Tradutziones Frantzesu cordelette Ingresu cord Ispagnolu cordita Italianu cordicèlla Tedescu Schnur.

imbíliche, imbílicu , nm: imbílighe, imbíligu, immíligu Definitzione in sa carena, su nodu chi abbarrat de su cordone, e su cordone etotu (genia de codriola) chi finas a naschire mantenet su fedu totu a unu cun sa carena de sa mama (est coment’e arraighinau in sa segunda, aintru de sa madre) e chi, apustis naschios, si ndhe segat e abbarrat coment’e a nodu e a fossedhu in mesu de sa bentre a parte de fora (in su cristianu a s’artària de su chintzu) Sinònimos e contràrios bídhigu / ttrs. imbírigu Maneras de nàrrere csn: fàghere s'i. a sa criadura, candho naschit; prèndhere s'i. a unu = imbovai sa genti; fàgheresi s'i. che rosa = satzaisí a meda; zúghere s'i. cantu unu canistedhu = èssere matimannu; èssere a imbíliche in foras = a bentre nuda; i. maltzidu = itl. onfalite Frases candho sa criadura naschet ndhe li segant su cordone de s'imbíligu e li faghent unu nodu ◊ su commendatore fit chin s'imbílicu cantu unu canistedhu ◊ s'imbílighe che basolu est tundhu e purpurinu 2. no ti fides de cussu incruvu: prendhet s'imbíligu finas a su demóniu! ◊ cussu in su negússiu prendhet s'imbíligu a totus! Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. umbilicus Tradutziones Frantzesu nombril, cordon ombilical Ingresu navel, umbilical cord Ispagnolu ombligo, cordón umbilical Italianu ombelico, cordone ombelicale Tedescu Nabel, Nabelschnur.

ispàgu , nm: ispau, spagu Definitzione soga impixada po cosire iscarpas, botas: genia de codriola o filu grussu, forte, chi is sabbateris trebballant cun pighe ponendho a unu càbudu una tzudha de procu chi, sigomente est tètera, faet intrare méngius s'ispau in s'istampu fatu a surba; ispagu est a logos fintzes ispaitu, troneu Maneras de nàrrere csn: un'i. de bentu, de boche = frinighedha, boghighedha, píulu; lísiu che i. = lísiu lísiu, chi essit o andhat chentza dificurtade peruna, sentza de arrèsciri nudha; che falat che i. = nau de cosa de papai o de bufai, chi praxit Frases dae mastru de ispaos est torradu a maniale, pro fàghere acontzitos, tàpulos e mesos solos a sa mantessi cartzamenta chi l'at postu a pè in terra 2. cudhu binichedhu licantzu nche falabat che ispau incherau! 3. si ammescurat totu a su sàmbini, si nci betat aintru de sa bentre, si dh'imbucat in is urus unu puncionedhu de linna e si acàpiat a ispagu 4. sa note fit sélia: no pesabat un'ispau de bentu in totu su sartu 5. sos versos lis issiant lísios che ispau incherau Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu ficelle, ligneul Ingresu cord Ispagnolu bramante, hilo palomar Italianu spago Tedescu Schnur.

músciu , nm Definitzione funighedha fine fata cun pramma Sinònimos e contràrios cordedha, filadissa Frases cussu maleitu istringhiat chíngia e músciu a peíderos e padres Ètimu itl. muscello Tradutziones Frantzesu ficelle, cordelette Ingresu cord Ispagnolu cuerda fina Italianu funicèlla Tedescu Schnürchen.

saíta , nf Definitzione in s'animale mascu e in s'ómine, donniunu de is duos cundhutos o cordones de is butones inue passat su sèmene fintzes a una genia de busciuchedha (duas) chi chistit su sèmene fintzes a bogare Sinònimos e contràrios bitas, subiles Frases in sa crastadura si ndhe segant sos butones e si prendhent sos cabos de sas saitas Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. sagitta Tradutziones Frantzesu cordon spermatique Ingresu spermatic cord Ispagnolu funículo espermático Italianu funìcolo spermàtico Tedescu Samenstrang.

trancafílu , nm: trangafilu Definitzione tirighedha de orrobba po acapiare su deventale in su chintzu; tirighedha de orrobba de pònnere a singiale in mesu de unu libbru; filu po istèrrere s'orrobba po asciutare Sinònimos e contràrios presógliu Ètimu spn. *trancafilo Tradutziones Frantzesu signet Ingresu bookmark, cord Ispagnolu hilo, marcalibros Italianu cordoncino, segnalibro Tedescu Bindfaden, Lesezeichenband.

«« Torra a chircare