istragàre 2 , vrb Definitzione giare istragu, fàere istragos Sinònimos e contràrios batacollare, apurire, atormentai / degogliai Frases m'istragant zuighes e sordados, mi curret zente mai bida e ne connota chi mi assuconat sa pessone Ètimu itl. straccare Tradutziones Frantzesu tourmenter Ingresu to torment Ispagnolu atormentar Italianu tormentare Tedescu quälen.

marigonàre , vrb Definitzione sufrire, peleare, passare sa vida trummentandho, tropu a sacrifíciu, trebballandho a tropu Sinònimos e contràrios matanare, peleai, penoriare, tribbulai, trumentai | ctr. gosai Frases pro issu marigono cun s'impreu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu peiner, souffrir Ingresu to have trouble Ispagnolu atormentar, atribular Italianu tribolare Tedescu fristen, plagen, darben.

trumentài, trumentàre , vrb: atormentai, trumentare, trummentai, trummentare Definitzione istare faendho a pelea; lòmpere, arribbare a s'ingrundha e cun fortza a calecuna cosa, pònnere in tribbulia a ccn., fàere sufrire Sinònimos e contràrios atrepillai, marigonare, matanare, peleai, pertojare / lòmpere, trubare Frases a bellu puntu seus: tota vida trumentaus po su dinai! ◊ est trumentendi sempri po àtera genti ◊ ca no dh'eus trumentau, custu fillu!…◊ a cust'edadi chi mi depa ponni a trumentai cun pipius!…◊ is terrenus de custus montis funt pedriaxus, epuru beniant seminaus e si trumentada po pagu resa 2. deretu at trumentau a pròghere cada gútiu cantu un'obu! ◊ su bentu fit passau, ma apustis de cudha pache si trumentat s'iferru ◊ si l'est trummentadu su trau ◊ si si trummentant cussos canes arguai! 3. candu mi seu infiudada no apu trummentau a nisciunus, dèu! ◊ fillu miu, no mi portis a su spidali a mi trumentai: lassamí morri in domu! Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu rudoyer, harceler, torturer Ingresu to mistreat, to harass, to torment Ispagnolu acosar, agobiar, atormentar Italianu strapazzare, assillare, tormentare, torturare Tedescu belästigen, quälen.

«« Torra a chircare