agitoriài, agitoriàre , vrb Definitzione
pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu
Frases
candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier au secours
Ingresu
to invoke for a help
Ispagnolu
pedir ayuda
Italianu
invocare aiuto
Tedescu
um Hilfe rufen.
atzerriài , vrb: cerriai,
sirriai,
tzerriai* Definitzione
betare tzérrios, boghes, prànghere a boghes, pigare a boghes; nàrrere a boghe arta su númene de ccn. po chi bèngiat, o po bíere si dhu’est
Sinònimos e contràrios
abberriare,
abbochinare,
giuilare,
insirriai,
iscramorai
/
ciamare,
lamai,
muntire,
tichirriare
| ctr.
cagliare,
citire
Frases
in cussa domu funt totus a una pedhi, istérrius in su letu: no s'intendit atru che atzerriendu!
2.
is animalis funt morendi acoment'e nosu cristianus, si aici si poreus atzerriai ◊ toca, bai e atzérria a babbu tuu, chi bengat! ◊ no portu prus súliru mancus po atzerriai
Tradutziones
Frantzesu
crier,
appeler
Ingresu
to shout,
to call
Ispagnolu
gritar,
llamar a voces
Italianu
gridare,
chiamare
Tedescu
rufen.
cerriài, cerriàre , vrb: atzerriai,
cirriare,
sirriai,
tzerriai* Definitzione
betare tzérrios, boghes, betare boghe naendho su númene de unu / cerriai a ccn. si… = cramare a ccn. a bídere si…
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
giuilare,
insirriai,
iscramorai
/
ciamare,
muntire,
tichirriare
| ctr.
cagliai,
citire
Frases
porcu grassu apo in domo ma no círriat como: canno est a pacare si daet a cirriare ◊ toca, cérria a babbu tú si est prontu! ◊ si est postu a cerriare nanno: E ite c'intraus noso cun tue?!
Tradutziones
Frantzesu
crier,
appeler
Ingresu
to shout,
to call
Ispagnolu
llamar,
gritar
Italianu
gridare,
chiamare
Tedescu
schreien,
rufen.
ciamàre , vrb: cramai,
cramare,
cramiai,
giamare Definitzione
pònnere sa boghe, betare boghe naendho su númene de ccn. po chi bèngiat, get atentzione o atendhat a calecuna cosa; giare o pònnere unu númene a unu o a calecuna cosa; betare o pònnere boghes a lamentu in crica de agiudu o fintzes contra a ccn. coment'e maleighendho; mandhare a nàrrere calecuna cosa de fàere a ischire / pàrriri cramendi giustítzia = èssere a boghes, iscramendhe, pedindhe
Sinònimos e contràrios
abboigare,
atzerriai,
betogare,
giubilare,
lamai,
muntire,
tzerriai
/
pedie,
invocai
Frases
candho colas in carrela cràmami ◊ no lu crames ca no che at bisonzu de isse puru ◊ a isse lu cramant a totue ca est àbbile meda ◊ cramade a mastru Antoni!
2.
sos istudiosos ant ciamadu "scarto semantico" sa mancàntzia de ligàmene tra s'istérria e sa torrada de sos mutos
3.
dhu cramu cantus grammus de petza portat asuba, ca est portendumí a su puntu de mi fai cundennai!
Ètimu
ltn.
clamare
Tradutziones
Frantzesu
appeler
Ingresu
to call
Ispagnolu
llamar
Italianu
chiamare
Tedescu
rufen.
muntíre , vrb: mutire 1,
mutiri Definitzione
cramare, tzerriare a unu, foedhare naendho su númene de unu po dhu fàere bènnere, po chi ascurtet o fatzat atentzione; nàrrere, bogare foedhu; a logos, fintzes torrare àlidu
Sinònimos e contràrios
atzerriai,
ciamare,
lamai
/
faedhare,
nàrrere
/
muscire
/
alenare
| ctr.
cagliare,
citire
Frases
bae e mútila! ◊ est dae tandho chi ti so mutindhe e no mi rispondhes! ◊ cantos ndh'as bistu chen'isperu mutindhe a disisperu unu suncurru! ◊ muteimidhu su dotori! ◊ sa campanedha mutit po sa minsa de mangianu o sa funsione de merie
2.
istabat chentza mutire peràula cun sos de domo ◊ candho liu apo nau, issos che sunt falaos che dae s'àghera, no mutiant, ma apustis si ndhe sunt cuntentaos ◊ unu tempus su mortu lu tutabant in terra e nemos mutiat nudha ◊ no at mutiu mancu isperu
Ètimu
ltn.
muttire
Tradutziones
Frantzesu
appeler
Ingresu
to call
Ispagnolu
llamar
Italianu
chiamare
Tedescu
rufen.