abbochinàre , vrb: abboghiare,
abboghinare,
abboginai,
abboginare,
abboginari,
abboxinae,
abboxinai,
bochinare,
vochinare Definitzione
betare tzérrios, pigare a tzérrios a unu brigandhodhu, foedhare a boghe arta meda
Sinònimos e contràrios
abberriare,
abboigare,
aboriai,
atzerriai,
berchidai,
ingargare,
iscramare,
iscramorai,
murmudhai
Frases
s'intendhet unu abboghinendhe: baischi ite at a chèrrere?! ◊ no abboghinedas gai ca mi ndhe ischidades su pitzinnu! ◊ fiat currenno e abboginanno che macu ◊ sa fémina dh'iat abboxinau po si dhu fai intrai in origas ◊ chini andat in giru po bendi cosa abbóxinat po fai essiri is comporadoris
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
hurler,
crier
Ingresu
to shout
Ispagnolu
gritar,
regañar
Italianu
urlare,
sbraitare
Tedescu
schreien,
brüllen.
abboigàre , vrb: boigare Definitzione
abboghinare, betare boghe, pigare a tzérrios
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
ciamare
| ctr.
cagliare,
citire
Frases
massajos, inoghe tribbulendhe e in cudhane, abboigade in altu, organizados! ◊ su Padreternu abbóigat una bolta ebbia candho est ora de nos retirare ◊ s'ómine abboigheit impiberidu pro s'iscravatzu ◊ amus timidu ca su tziu nos est postu fatu abboighèndhennos
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier
Ingresu
to shout
Ispagnolu
gritar
Italianu
urlare
Tedescu
schreien.
agitoriài, agitoriàre , vrb Definitzione
pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu
Frases
candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier au secours
Ingresu
to invoke for a help
Ispagnolu
pedir ayuda
Italianu
invocare aiuto
Tedescu
um Hilfe rufen.
atzerriài , vrb: cerriai,
sirriai,
tzerriai* Definitzione
betare tzérrios, boghes, prànghere a boghes, pigare a boghes; nàrrere a boghe arta su númene de ccn. po chi bèngiat, o po bíere si dhu’est
Sinònimos e contràrios
abberriare,
abbochinare,
giuilare,
insirriai,
iscramorai
/
ciamare,
lamai,
muntire,
tichirriare
| ctr.
cagliare,
citire
Frases
in cussa domu funt totus a una pedhi, istérrius in su letu: no s'intendit atru che atzerriendu!
2.
is animalis funt morendi acoment'e nosu cristianus, si aici si poreus atzerriai ◊ toca, bai e atzérria a babbu tuu, chi bengat! ◊ no portu prus súliru mancus po atzerriai
Tradutziones
Frantzesu
crier,
appeler
Ingresu
to shout,
to call
Ispagnolu
gritar,
llamar a voces
Italianu
gridare,
chiamare
Tedescu
rufen.
bandhíre , vrb: bandiri,
bannire Definitzione
betare su bandhu; fàere ischire, nàrrere sa cosa a totus, a gente meda / b. in sas bàtoro contonadas = dare a ischire sa cosa a totugantos, iscandhulizire una cosa
Sinònimos e contràrios
bandhizare,
gridai,
trumbitai
/
isprubbicare
Frases
su benniolu est banninne frófighes e pètenes ◊ at bandhidu pumatas friscas a piatza
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
crier une annonce
Ingresu
to announce
Ispagnolu
pregonar
Italianu
bandire,
pubblicizzare
Tedescu
bekanntmachen.
cerriài, cerriàre , vrb: atzerriai,
cirriare,
sirriai,
tzerriai* Definitzione
betare tzérrios, boghes, betare boghe naendho su númene de unu / cerriai a ccn. si… = cramare a ccn. a bídere si…
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
giuilare,
insirriai,
iscramorai
/
ciamare,
muntire,
tichirriare
| ctr.
cagliai,
citire
Frases
porcu grassu apo in domo ma no círriat como: canno est a pacare si daet a cirriare ◊ toca, cérria a babbu tú si est prontu! ◊ si est postu a cerriare nanno: E ite c'intraus noso cun tue?!
Tradutziones
Frantzesu
crier,
appeler
Ingresu
to shout,
to call
Ispagnolu
llamar,
gritar
Italianu
gridare,
chiamare
Tedescu
schreien,
rufen.
giuilàre , vrb: giulare,
giuliare,
giuriare,
giuvilare,
zubilare Definitzione
betare tzérrios (po dolore, cricandho a ccn.), pigare a boghes po briga; tzerriare po fàere bènnere
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
atzerriai,
iscramare,
iscramorare
/
ciamare,
lamai,
muntire
Frases
a nois nos giúriat sèmpere ◊ ant sighidu a giulare a boghes mannas ◊ giuilesit, siscura, primma de ispirare ◊ la chirco, la giúilo e no l'agato ◊ a boghes l'apo giuiladu
2.
lu giuilesint e recuieit luego ◊ no ti apo giuliadu pro nudha: est ca so gherrendhe cun sa morte! ◊ est giuilendhe a sa morte: Beni, acàbbami de bochire!
Ètimu
ltn.
iubilare
Tradutziones
Frantzesu
crier,
appeler,
gronder
Ingresu
to shout,
to call,
to scold
Ispagnolu
gritar,
llamar,
reprochar
Italianu
gridare,
chiamare,
sgridare
Tedescu
schreien,
rufen,
schimpfen.
ingargàre , vrb Definitzione
betare ingargos, tzérrios
Sinònimos e contràrios
abberriare,
abbochinare,
abboigare,
aboriai,
atzerriai,
berchidai
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier
Ingresu
to shout
Ispagnolu
gritar
Italianu
urlare
Tedescu
schreien.
isbarabotàre , vrb: ispabarotare,
ispaboratare,
ispaparrotai,
spaparotai Definitzione
foedhare meda e chentza bisóngiu, tzerriare, foedhare a tzérrios, nàrrere cosa de is àteros
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
argiolae,
arrallai,
ciaramedhare,
ciarrai,
paraletare
Frases
cun gopai ita totu eis ispaparrotau?
2.
"Bos ant gitu dae sa pira a sa mela, sezis andhados che su chiliru a s'abba" est una manera de faedhare in cobertànscia pro no ispaboratare, chena ofesa
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier
Ingresu
to yell,
to gossip
Ispagnolu
vociferar
Italianu
vociare
Tedescu
schreien.
isprubbicàre , vrb Definitzione
iscandhaligiare, nàrrere una nova o chistione a totugantos, a sa gente peri su logu
Sinònimos e contràrios
isbandhizare,
iscandhulizire,
piredhare,
tamburinai,
trumbitai
| ctr.
cuare
Frases
sa birgonza chi aiat fatu bi l'at isprubbicada in dainanti de sa zente ◊ ite mi tantat chi su chi as fatu tue ti l'isprúbbico!
Tradutziones
Frantzesu
crier aux quatre vents
Ingresu
to trumpet
Ispagnolu
publicar,
pregonar,
airear
Italianu
strombazzare
Tedescu
ausposaunen.
orchidàre , vrb: orchitare,
orghidare Definitzione
abboghinare, pesare a tzérrios, a órchidos, po dolore o dannu mannu
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
abboigare,
addolimai,
berchidai,
iscramorai
Frases
luego torraiat a orchitare comente fachent sos tzecos
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
crier de douleur
Ingresu
to howl with pain
Ispagnolu
gritar por el dolor
Italianu
urlare di dolóre
Tedescu
vor Schmerzen schreien.
scrillitài , vrb: iscrillitai* Definitzione
tzerriare o cantare cun boghe acutza, arta; sonare craru
Sinònimos e contràrios
cerriai,
iscribilliai
Frases
Istevunedhu mi currit arriendu e scrillitendu a mi basai ◊ scrillitàst a su noti, grillixedhu ammachiau!
Tradutziones
Frantzesu
crier,
s'égosiller
Ingresu
to screech,
to shriek
Ispagnolu
chillar,
gritar
Italianu
strìdere,
strillare
Tedescu
kreischen.
zubilàre , vrb: giuilare*,
zuilare,
zulliare,
zuvilare Definitzione
betare zúbilos, tzérrios (po dolore, po cricare a ccn.), pigare a tzérrios, a boghes, po briga
Sinònimos e contràrios
abbochinare,
atzerriai,
iscramorare
/
ciamare,
lamai,
muntire
Frases
odhè! odhè! ite raju ti est picandhe?! - zúbilat tziu Antoni ◊ atacat a zubilare che mere sulurjau chi brigat sos teracos ◊ cussu zúbilat che macu ◊ l’ant zulliata pro una disgràssia ◊ - Inuve la ponimus custa cosa? - zúlliat su fizu
Tradutziones
Frantzesu
crier
Ingresu
to shout
Ispagnolu
gritar
Italianu
gridare
Tedescu
schreien.