abbochinàre , vrb: abboghiare, abboghinare, abboginai, abboginare, abboginari, abboxinae, abboxinai, bochinare, vochinare Definitzione betare tzérrios, pigare a tzérrios a unu brigandhodhu, foedhare a boghe arta meda Sinònimos e contràrios abberriare, abboigare, aboriai, atzerriai, berchidai, ingargare, iscramare, iscramorai, murmudhai Frases s'intendhet unu abboghinendhe: baischi ite at a chèrrere?! ◊ no abboghinedas gai ca mi ndhe ischidades su pitzinnu! ◊ fiat currenno e abboginanno che macu ◊ sa fémina dh'iat abboxinau po si dhu fai intrai in origas ◊ chini andat in giru po bendi cosa abbóxinat po fai essiri is comporadoris Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu hurler, crier Ingresu to shout Ispagnolu gritar, regañar Italianu urlare, sbraitare Tedescu schreien, brüllen.

abboigàre , vrb: boigare Definitzione abboghinare, betare boghe, pigare a tzérrios Sinònimos e contràrios abbochinare, ciamare | ctr. cagliare, citire Frases massajos, inoghe tribbulendhe e in cudhane, abboigade in altu, organizados! ◊ su Padreternu abbóigat una bolta ebbia candho est ora de nos retirare ◊ s'ómine abboigheit impiberidu pro s'iscravatzu ◊ amus timidu ca su tziu nos est postu fatu abboighèndhennos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu crier Ingresu to shout Ispagnolu gritar Italianu urlare Tedescu schreien.

agitoriài, agitoriàre , vrb Definitzione pònnere boghes tzerriandho gente pedindho agiudu Frases candu at inténdiu ca fiat mortu su pobidhu, curtu at a sa pratza agitoriendi ◊ su pòburu ómini fiat agitoriendi e atzapulendisí me in terra po su dolori ◊ a sa boge pariat gente agitorianno ◊ cudh'ómini at agitoriau meda po su dolori ma gei s'est apaxiau Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu crier au secours Ingresu to invoke for a help Ispagnolu pedir ayuda Italianu invocare aiuto Tedescu um Hilfe rufen.

atzerriài , vrb: cerriai, sirriai, tzerriai* Definitzione betare tzérrios, boghes, prànghere a boghes, pigare a boghes; nàrrere a boghe arta su númene de ccn. po chi bèngiat, o po bíere si dhu’est Sinònimos e contràrios abberriare, abbochinare, giuilare, insirriai, iscramorai / ciamare, lamai, muntire, tichirriare | ctr. cagliare, citire Frases in cussa domu funt totus a una pedhi, istérrius in su letu: no s'intendit atru che atzerriendu! 2. is animalis funt morendi acoment'e nosu cristianus, si aici si poreus atzerriai ◊ toca, bai e atzérria a babbu tuu, chi bengat! ◊ no portu prus súliru mancus po atzerriai Tradutziones Frantzesu crier, appeler Ingresu to shout, to call Ispagnolu gritar, llamar a voces Italianu gridare, chiamare Tedescu rufen.

bandhíre , vrb: bandiri, bannire Definitzione betare su bandhu; fàere ischire, nàrrere sa cosa a totus, a gente meda / b. in sas bàtoro contonadas = dare a ischire sa cosa a totugantos, iscandhulizire una cosa Sinònimos e contràrios bandhizare, gridai, trumbitai / isprubbicare Frases su benniolu est banninne frófighes e pètenes ◊ at bandhidu pumatas friscas a piatza Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu crier une annonce Ingresu to announce Ispagnolu pregonar Italianu bandire, pubblicizzare Tedescu bekanntmachen.

cerriài, cerriàre , vrb: atzerriai, cirriare, sirriai, tzerriai* Definitzione betare tzérrios, boghes, betare boghe naendho su númene de unu / cerriai a ccn. si… = cramare a ccn. a bídere si… Sinònimos e contràrios abbochinare, giuilare, insirriai, iscramorai / ciamare, muntire, tichirriare | ctr. cagliai, citire Frases porcu grassu apo in domo ma no círriat como: canno est a pacare si daet a cirriare ◊ toca, cérria a babbu tú si est prontu! ◊ si est postu a cerriare nanno: E ite c'intraus noso cun tue?! Tradutziones Frantzesu crier, appeler Ingresu to shout, to call Ispagnolu llamar, gritar Italianu gridare, chiamare Tedescu schreien, rufen.

giuilàre , vrb: giulare, giuliare, giuriare, giuvilare, zubilare Definitzione betare tzérrios (po dolore, cricandho a ccn.), pigare a boghes po briga; tzerriare po fàere bènnere Sinònimos e contràrios abbochinare, atzerriai, iscramare, iscramorare / ciamare, lamai, muntire Frases a nois nos giúriat sèmpere ◊ ant sighidu a giulare a boghes mannas ◊ giuilesit, siscura, primma de ispirare ◊ la chirco, la giúilo e no l'agato ◊ a boghes l'apo giuiladu 2. lu giuilesint e recuieit luego ◊ no ti apo giuliadu pro nudha: est ca so gherrendhe cun sa morte! ◊ est giuilendhe a sa morte: Beni, acàbbami de bochire! Ètimu ltn. iubilare Tradutziones Frantzesu crier, appeler, gronder Ingresu to shout, to call, to scold Ispagnolu gritar, llamar, reprochar Italianu gridare, chiamare, sgridare Tedescu schreien, rufen, schimpfen.

ingargàre , vrb Definitzione betare ingargos, tzérrios Sinònimos e contràrios abberriare, abbochinare, abboigare, aboriai, atzerriai, berchidai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu crier Ingresu to shout Ispagnolu gritar Italianu urlare Tedescu schreien.

isbarabotàre , vrb: ispabarotare, ispaboratare, ispaparrotai, spaparotai Definitzione foedhare meda e chentza bisóngiu, tzerriare, foedhare a tzérrios, nàrrere cosa de is àteros Sinònimos e contràrios abbochinare, argiolae, arrallai, ciaramedhare, ciarrai, paraletare Frases cun gopai ita totu eis ispaparrotau? 2. "Bos ant gitu dae sa pira a sa mela, sezis andhados che su chiliru a s'abba" est una manera de faedhare in cobertànscia pro no ispaboratare, chena ofesa Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu crier Ingresu to yell, to gossip Ispagnolu vociferar Italianu vociare Tedescu schreien.

isprubbicàre , vrb Definitzione iscandhaligiare, nàrrere una nova o chistione a totugantos, a sa gente peri su logu Sinònimos e contràrios isbandhizare, iscandhulizire, piredhare, tamburinai, trumbitai | ctr. cuare Frases sa birgonza chi aiat fatu bi l'at isprubbicada in dainanti de sa zente ◊ ite mi tantat chi su chi as fatu tue ti l'isprúbbico! Tradutziones Frantzesu crier aux quatre vents Ingresu to trumpet Ispagnolu publicar, pregonar, airear Italianu strombazzare Tedescu ausposaunen.

orchidàre , vrb: orchitare, orghidare Definitzione abboghinare, pesare a tzérrios, a órchidos, po dolore o dannu mannu Sinònimos e contràrios abbochinare, abboigare, addolimai, berchidai, iscramorai Frases luego torraiat a orchitare comente fachent sos tzecos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu crier de douleur Ingresu to howl with pain Ispagnolu gritar por el dolor Italianu urlare di dolóre Tedescu vor Schmerzen schreien.

scrillitài , vrb: iscrillitai* Definitzione tzerriare o cantare cun boghe acutza, arta; sonare craru Sinònimos e contràrios cerriai, iscribilliai Frases Istevunedhu mi currit arriendu e scrillitendu a mi basai ◊ scrillitàst a su noti, grillixedhu ammachiau! Tradutziones Frantzesu crier, s'égosiller Ingresu to screech, to shriek Ispagnolu chillar, gritar Italianu strìdere, strillare Tedescu kreischen.

zubilàre , vrb: giuilare*, zuilare, zulliare, zuvilare Definitzione betare zúbilos, tzérrios (po dolore, po cricare a ccn.), pigare a tzérrios, a boghes, po briga Sinònimos e contràrios abbochinare, atzerriai, iscramorare / ciamare, lamai, muntire Frases odhè! odhè! ite raju ti est picandhe?! - zúbilat tziu Antoni ◊ atacat a zubilare che mere sulurjau chi brigat sos teracos ◊ cussu zúbilat che macu ◊ l’ant zulliata pro una disgràssia ◊ - Inuve la ponimus custa cosa? - zúlliat su fizu Tradutziones Frantzesu crier Ingresu to shout Ispagnolu gritar Italianu gridare Tedescu schreien.

«« Torra a chircare