arremúliu , nm Definition molinada de bentu Synonyms e antonyms remolinu, molinete, piorissa, remolinada Etymon srd.
arremungiàu arramungiàu
arremuntài arremontàre
arremurcài arrembucài
arremúrcu arrembúcu
arrèmus arrèmos
arremusàlla arrembusàglia
arremustài, arremustàre arramustài
arremustradòxa , nf Definition cadinu de arremustai, istrégiu de linna chi ponent po ndhe bogare su mustu de su cupone Scientific Terminology stz Etymon srd.
arremústu , nm Definition genia de sacu po colare su mustu iscupandho, betandho a sa carrada Etymon srd.
arremusúlla , nf: arrimusulla,
arrumbusulla,
arrumusulla,
romosúglia Definition
orrughedhos de cosa chi abbarrant in sa mesa papandho
Synonyms e antonyms
afrantzuchena,
arrogalla,
chirchiza,
cífrinu,
coilla,
fafaruza,
fratamuza,
frataza,
piciualla,
pispisa,
tzimuca,
vèglia
Etymon
itl.
remasuglia
Translations
French
reste,
résidu
English
leftovers
Spanish
sobras
Italian
rimasùgli
German
Reste.
arremuzàre , vrb: ramuzare* Definition istare matzigandho sa cosa a meda comente faent is animales es. boes, brebès) chi ndhe torrant a buca su chi ant papau po dhu matzigare prus a fine; istare a su papa papa, a su màtziga màtziga, sèmpere cun calecuna cosa in buca Synonyms e antonyms aggrumiai, arramigai, gramulare, gramunzare, gromigai.
arrenàda adenàda
arrenconài arreconài
arrenconàu , pps, agt Definition de arrenconai Synonyms e antonyms arrenconosu, ingronau | ctr. iscaminadu, zirellu.
arrencòni arrancòni
arrenconósu , agt Definition
chi dhi praghet a istare a una parte, in d-unu cugigone, ma fintzes airósigu, tirriosu
Synonyms e antonyms
agrestosu,
arrenconau,
sirbonassu
Sentences
su mannedhu fut un'ómini arrenconosu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
insociable
English
unsociable
Spanish
insociable
Italian
insociévole
German
ungesellig.
arrènda , nf: arrendha,
arrenta,
renda Definition
su frutu, in cosa o in dinare, chi giaet unu trebballu, unu terrenu, calecuna cosa giada in afitu / trastes de a. = sos trastes de sa domo, mobbília e gai
Synonyms e antonyms
arrenduda,
intrada,
rénnitu,
resa
Sentences
de Deus sunt sos fundhos e sos frutos, sos benefítzios e arrendhas ◊ s'arrenda de s'obispau destis a Deus po amori
2.
tenet custos trastes de arrendha de sa cuchina: sa mesichedha, pacas cadiras, unu divanedhu e sa piatera
Etymon
ctl., spn.
renda
Translations
French
rente
English
income
Spanish
renta
Italian
rèndita
German
Rente.
arrènda 1 arrànda
arrendadòri , nm: arrendhadore Definition chie leat (domo o terras) in arrendu, a pesone Synonyms e antonyms allocateri, arrendatàriu | ctr. afitadore Etymon srd.