bétula 1 , nf Definition b. chelvina = sa fera, totu sos animales arestes e, in cobertantza, fintzas zòvanos e zòvanas candho comintzant a si chircare.
betuléri , nm, agt: bitueri,
bituleri,
pituleri Definition
chie bendhet bitas, chie bendhet cosa, mescamente in giru peri is bidhas; fintzes rundhellu, chi o chie istat sèmpere in giru / su bitueri bendit bitas = a donzunu s'arte sua!
Synonyms e antonyms
bendhidore,
bendhiolu,
bendhuleri,
tzafanajolu
/
bandhuleri,
rundhanu
Sentences
arromanàrgiu, bituleri, a festa acabbada cun sa díscua passat po arregòlliri arrogalla de brunzu de torrai a iscallai ◊ apo comporadu randha de unu betuleri ◊ sos ziros ti dhos fatzo passare zeo, bitulera mala!
2.
cussu bituleri de frade tuu mi at lassau solu e si ch'est andhau in Frantza!
Surnames and Proverbs
smb:
Bettuleri, Bittuleri
Scientific Terminology
prf
Etymon
srd.
Translations
French
mercier,
colporteur
English
haberdasher
Spanish
buhonero
Italian
merciaiòlo
German
Straßenhändler.
betzarédhu , nm Definition ómine béciu meda Synonyms e antonyms becitedhu Sentences custu betzaredhu no fit própiu gobbosu, ma pariat gai.
bètze bète
betzecàle betecàle
betzédhu becédhu
betzèsa becèsa
bétzi , avb: etze, peci Definition foedhu po inditare límite de ccn. cosa pentzada sèmpere coment'e tropu paga Synonyms e antonyms detzi, ebbia, feti, isceti*, segi 1 Sentences contr'a sa zente azis dadu ispátziu betzi a su limbazu italianu! (Z.A.Cappai)◊ a issos lis importat betzi cussu.
betzói , nm Definition béciu etotu, ma nau unu pagu a befa Synonyms e antonyms béciu Sentences no ndhe tenes birgonza a istare cun custos betzois? Etymon srd.
betzòne beciòni
betzónzu becióngiu
bétzu béciu
betzúmene beciúmini
beulài, beulàre beolàre
béulu bèolo
beútu , agt: biotu, biutu Definition foedhu chi si aciunghet a mortu po inditare una manera de istare male, de sufrire, chi prus de deasi no si podet, o fintzes chi unu abbarrat coment'e ammammalucau, incantau: mortu e beutu, mortu e biotu / iscuru e biotu = iscuru e tristu Sentences est mortu e biutu, batazendhe sos males ◊ est mortu e biutu, a gherra cun sos malos ◊ addaghi li ant aporridu sa segurtàntzia est restada morta e beuta ◊ fit istracu ma non biutu 2. est abbarradu mortu e biutu abbaidèndhesi cudhu malevadadu ◊ addaghi si l'at bidu in dainanti est restadu mortu e biutu ◊ ch'est sempre in domo de sa fémina, mortu e biutu abbaidendhesila.
bevegàrzu berbecàlgiu
bevèghe barbèghe
bevída , nf: bivida Definition
cosa de bufare
Synonyms e antonyms
abbumbu,
ambua,
bevónnia,
bufognu
Sentences
su giaunu si segat calisisiat cosa chi si pighit, bivida o mexina ◊ a Cristus in sa cruxi dhi ant donau una bevida de axedu e feli
Etymon
spn.
bevida
Translations
French
boisson
English
drink
Spanish
bebida
Italian
bevanda,
bìbita
German
Getränk.