A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

billibbotàmene , nm Definition billibbotos, cosas o trastos bècios chi no serbint Synonyms e antonyms bascaràmene, carramacina.

billibbòtos , nm pl Definition imbaratzos, istrepos, trastos bècios Synonyms e antonyms bascaràmene, carramacina.

billibílli , avb Definition istare b. = fàere is cosas a irmasionu, abbellabbellu, a dàsiu; no istare b. = no istare duiddui, no abbarrare a su pentza e torra Synonyms e antonyms filisigavilísiga, mighirimíghiri.

billílla billèlla 1

billiòlla , nf Definition genia de idea maca, bibbirriu.

billiriàna balariàna

billòa , nf Definition parte de s'ogu, pígiu tundhu de diferente colore de persona a persona totu a inghíriu de sa pipia: istringhendhosi o illagrandhosi régulat su tanti de lughe chi passat in sa pipia e intrat a s'ogu Scientific Terminology crn Translations French iris English iris Spanish iris Italian ìride German Iris.

billóncu , agt, nm Definition chi o chie no faet atentzione nudha a su chi depet, ca est sèmpere pentzandho in àteru Synonyms e antonyms isagherau.

billóngiu , nm Definition su billai, sa bigiadura chi si faet po su mortu Synonyms e antonyms bigiadórgiu, billa Etymon srd. Translations French veillée funèbre English funeral wake Spanish velatorio Italian véglia fùnebre German Totenwache.

billóteri, billóti, billótiri , nm Definition genia de cardu areste: cima de pastori, uscradinu de porcu, canna de billoti, canna de morai, de amorai Synonyms e antonyms ariedha 1, cannagúrpina, stiòcore, treutzaxa Scientific Terminology rba, Dipsacus fullonum Translations French cardère, chardon à foulon English teasel Spanish cardencha Italian cardo dei lanaióli German Weberdistel, Weberkarde.

billótu , nm Definition sa natura de s'ómine, nau prus che àteru foedhandho de is pipios Synonyms e antonyms bichiriola, bollolla, chirita, lelledha, marracoi, minninna, picita, pilledha, pillighita, pissiredha, puzonedha, tórrina Sentences innoghe, chi nas, sos pitzochedhos sunt sèmpede a billotu in manos! Scientific Terminology crn, ssl.

bíllu bílla

bíllu! bidhu!

billuchélu! , iscl Definition bih lu nche lu! Synonyms e antonyms alloncedhu, millichelu Translations French le voilà English therehe is (it) Spanish ahí está Italian èccolo là German dort ist er!.

billúju , nm Definition genia de orrobba Synonyms e antonyms belludu Sentences beste de billuju Scientific Terminology ts.

billutínu , nm: bulutinu Synonyms e antonyms belludu.

billútu bellúdu

biltentàre , vrb: abbistentare, bistentare Definition passare o lassare passare ora, tempus, faendho calecuna cosa Synonyms e antonyms adasiai, istentae, tratèniri, tricare | ctr. acoidai Sentences s'est biltentadu pagu ◊ no cherent bistentare a nemos, est ora de triballiare ◊ in custa professione godo candho mi poto bistentare ◊ s'amore de sos duos no bistenteit a s'inzigantire ◊ mi dat piaghere si si bistentaiat, a su mancu disilviat su disgustu (A.D.Migheli) Etymon itl. bistentare.

bilténtu , nm: abbistentu, bistentu Definition su istentare, su si tratènnere faendho calecuna cosa e mescamente passandho ora po gustu, divertindho Synonyms e antonyms iltentu / divertimentu, spàssiu Sentences tribàgliu e biltentu apo példidu ◊ pensamentosu pro su bistentu, fit isetendhe in perra de gianna 2. arghentu no b'at o prata chi pagat cussu bistentu ◊ ma già bi arrivis, mancari a bistentu! ◊ tenzo de andhare a su cuile de sos pastores pro bídere si andhant bene o a bistentu sos tribàglios 3. giugher bos depo, si sezis cuntentu, peri su mundhu nostru calchi chida: creo bos det servire de bistentu (P.Casu) Etymon itl. bistento Translations French retard, délai English delay Spanish retraso, demora Italian tratteniménto, ritardo, indùgio German Fackeln, Zögern.

biltràle bestràle