esàtu , agt Definition chi torrat giustu giustu, bene a paris; nau de su fàere de unu, chi dhue faet atentzione meda, chi dha faet bene, sa cosa Synonyms e antonyms cabale, cantepare, giustu, guale, pertzisu.
esauriméntu , nm: isaurimentu Synonyms e antonyms afesimentu.
esauríre , vrb Definition su pèrdere a finidura is fortzas, sa cosa, is provistas, is capacidades o àteru Synonyms e antonyms ispaciai, scalaxiri.
esauríu , pps, agt Definition de esaurire; chi at ispaciau is fortzas, sa cosa, is capacidades Synonyms e antonyms afésiu, scalarxiu.
esàzeru , nm Definition cosa (chi si narat, chi si faet o capitat) a tropu, a mal'istropiadura Synonyms e antonyms esageràscione Sentences apo a istare male…, apo a parre moríndhemi: no est un'esàzeru! (A.Deplano)◊ fint garriaos de milli pestiléssias chi no si podet narre in limba umana ca diat pàrrere un'esàzeru Etymon srd.
èsca , nf Definition calesiògiat cosa chi serbit po atirare animales po dhos cassare, o serbit po allumiare fogu / un’esca de… = pagu pagu de cosa Synonyms e antonyms indescu / allominzu, imbiescimentu, iscabitu Idioms csn: èssiri prenu de escas (nadu de ccn.) = èssere fartzu, totu trassas, inganniosu; asciutu che a s'esca = assutu che linna 2. de candu funt cussus peis sentz'e biri un'esca de saboni?! Surnames and Proverbs smb: Esca Etymon ltn. esca.
èsca 1 , nf Definition sa prima istentina, sa fine, mescamente cussa de sa brebè, chi ponent po cagiare su late Translations French duodénum English duodenum Spanish duodeno Italian duodèno German Zwölffingerdarm, Duodenum.
escabítu , nm Definition cosighedha fine bona a tènnere po allumiare su fogu Synonyms e antonyms chimuza, frustigalla, pampuzia Translations French substance pour allumer le feu English tinder Spanish yesca Italian ésca per accèndere il fuòco German Zunder.
escài , vrb: aescai*, iscai Definition giare a papare ponendho in buca sa cosa a su pipiu minudu o a unu chi no si dha faet a si dha pigare issu etotu Synonyms e antonyms addascare, imbuconai.
escàre , vrb: ascare Definition provare ascu, grisu po calecuna cosa Synonyms e antonyms aconare, afastiai, agrungiai, ascamare, istomacare Etymon srd.
escàrju , nm: discarju, iscàgliu*, scraxu Definition s'istògomo de is pigiones; nau in cobertantza foedhandho de gente, s'istògomo, sa bentre Synonyms e antonyms brentígliu, istògomo.
escàrzu , nm Definition istúgiu po pònnere esca Etymon srd.
escecutàre , vrb: esecutai, esecutare, scecutai Definition fàere o pònnere in pràtiga un'órdine, nau mescamente in su sensu de su chi faet sa giustítzia candho a unu ndhe dhi leat sa cosa; pònnere a tréulu, burdellare su logu Synonyms e antonyms aprensionai, imbargai, issucutare, istajire, preare Sentences tocat a esecutai sa voluntadi de Deus ◊ faghe esecutare luego sa senténtzia! Etymon ctl., spn. executar Translations French mettre sous séquestre English to seize Spanish ejecutar Italian staggire German beschlagnahmen.
esciàdu , agt: (e-sci-à-du) Definition nau de un’erriu, chi s'abba ch'est essindho fora de is oros de cantu est prenu, calandho a meda Synonyms e antonyms bogadu, rebbocadu Sentences imbestendhe caminu caminu, allos a fronte de unu rizolu esciadu: imbucant e si che los pijat su riu! ◊ miro a s'àtera bandha de su badu che chie rupet su riu esciadu Translations French débordé English overflowed Spanish desbordado Italian straripato German übergetreten.
ésciu , nm: (é-sciu) bessu* essu, versu 1 Definition manera de si mòvere o de istare de una cosa, manera de fàere Synonyms e antonyms betu, getu, manera Idioms csn: in dogni essu e modu, in chentu èscios = de tantis maneras; de malu essu = de mala manera; leare ésciu = pònnere seju, nau de ccn. cosa chi a fortza de dh'aguantai de una manera abarrat aici: nau de unu, pigai vítziu; a su essu… = a cantu parit… Sentences cussa cosa est totu a unu essu ◊ s'iscala in su nuraghe sighit su essu de sa fatzada ◊ gighiat pedhe sica sulcada de milli essos ◊ adderetamus sa cosa chi at leadu o est lendhe su essu tortu 2. destinu bàrbaru, proite mi as tratadu in custu essu? ◊ si discurres, su fatu ti benit giustu si lu leas in custu essu ◊ tribbulei note e die ingullendhe inzenzos de onzi essu ◊ nde los ant catzados de malu essu 3. est tucadu a Castedhu e a su essu b'istat una bon'andhada (G.Ruju).
esclarèssiri , vrb: isclarèssiri, scraressi Definition fàere craru, in colore prus craru, essire prus craru / e. una pintura = distribbuiri is coloris; e. sa boxi, sa dí Synonyms e antonyms isclarire, ispalaciae, ispanigai, scampiai | ctr. annuai 1, iscuricare Etymon spn. esclarecer.
esclúdere, esclúdiri , vrb Synonyms e antonyms escluiri.
escluíri , vrb Definition istagiare, pònnere abbandha, essírendhe o bogare calecuna cosa o a ccn. de mesu de àteru o de àteros Synonyms e antonyms istagiai | ctr. incroie Etymon spn. Translations French exclure English to exclude Spanish excluir Italian esclùdere German ausschließen.
esclusiòne, esclusiòni , nf Definition su istagiare, su ndhe bogare calecuna cosa o a ccn., su èssere una cosa in càmbiu de un'àtera, s'una chentza s'àtera.
esclusíva , nf Definition genia de diritu de unu solu po calecuna cosa.