A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

ischeréu iscarèja

ischerfàre , vrb: ischerfiare, iscrefare, iscrefiare Definition crepare, fàere sa cosa a una cata (istrecada) mescamente cun pesu mannu in pitzu Synonyms e antonyms abbullonare, acatare 2, aggatare, cerfai, ischitzare, istercare Sentences si che daet suta de su càmiu l'ischérfiat che rana! ◊ comente at faladu su pè at ischerfiadu sa figu ◊ sos ovos ruinne dae cudh'artària s'ischerfiaiant a terra ◊ sos boes t'iscréfiant si ti ponent sos pes! Translations French écraser English to squash Spanish aplastar Italian schiacciare German quetschen.

ischerfiadúra , nf Definition su ischerfiare Synonyms e antonyms ischérfiu Etymon srd.

ischerfiàre ischerfàre

ischérfiu , nm Definition su ischerfiare; a logos fintzes is boghes e brigas de is piciochedhos candho funt in medas Synonyms e antonyms ischerfiadura / baraundha, ragàglia Idioms csn: fàchere a i. = pistai, istrecuedhai; èssere a ischérfios (nadu de cosa)= èssere a cantos, a bículos Etymon srd.

ischerfulíu , nm Definition cosa o unu chi meritat de èssere istrecau Translations French méprisable English despicable person Spanish despreciable Italian èssere spregévole German gemeiner Mensch.

ischéria iscèra 1

ischeriàdu , pps, agt Definition de ischeriare; chi est pigau a iscéberu, su méngius, su prus bene bófiu; nau de ccn., si narat fintzes in su sensu de pullinu, ascamosu, chi sa cosa de papare dhi faet ischifu si dha tocant is àteros Synonyms e antonyms sceberau, scerau / mendhecósu, pullinu 2. no siat chi mi manchet su pane ischeriadu, puru, sendhe su menzus de bidha!…(P.Canu)◊ pariat dèndheli su càrculu riservadu petzi a pagos ischeriados Translations French choisi English choosen Spanish escogido Italian scélto German gewählt.

ischeriàre iscerài

ischerinàre , vrb Definition bogare o lassare essire de sa cherina Etymon srd.

ischeriónzu , nm Synonyms e antonyms iscera 1 Etymon srd.

ischériu iscèra 1

ischèrma , nf Definition genia de isporto.

ischermidòre, ischermidòri , nm Definition chie costumat a fàere ischerma.

ischérria , nf Synonyms e antonyms irghérriu.

ischerriàre , vrb: ischirriare Definition pigare e pònnere a parte cosas diferentes Synonyms e antonyms chirrare, sceberai, scerai Sentences apo detzisu de ischerriare sos mentzus contos ◊ ant ischirriatu oto mastros de muru e vintibbàtoro maniales pro fàchere sa créjia Etymon srd.

ischerriàre 1 , vrb Definition istare a gherrígiu, prus che àteru a giogu Synonyms e antonyms bischisare, ingherriare* Sentences fuint semper curre curre, sàltia sàltia, ischérria ischérria (A.Cossu)◊ cudhas ant ischirriadu a tichírrios ispramminendhe su bighinadu.

ischerrinzonàdu , agt Synonyms e antonyms ischerritzadu, ispilurtiu, ispilusadu, scrabionau.

ischerritzàdu , pps, agt: ischirritzadu Definition de ischerritzare; nau de ccn., chi est cun is pilos totu iscrabionaos, chi dhos portat betaos apare, chentza petenaos Synonyms e antonyms irtzufau, ischerrinzonadu, ispilurtiu, ispilusadu, scrabionau | ctr. petonau 2. issa fit lanza, a ochialedhos, a pilos tintos e ischerritzados.

ischerritzàre , vrb Definition betare apare o iscrabionare is pilos, sos cherritzos Synonyms e antonyms ispilusare, spetonai.