scuriòri , nm: iscuricore* Definition farta manna de lughe, su no dhue àere lughe, su èssere totu su logu a s'iscuru (nau fintzes de sa mente)/ scuriori a grogus!… = lampu!… Synonyms e antonyms bujore, iscoriu, iscuru, niedhore, scoriu | ctr. crarore, giaria.
scuriósu , agt: iscuricosu* Definition nau de logu, chi dhue at pagu lughe; nau de colore, chi est cotu meda, càrrigu Synonyms e antonyms bujosu, cruculiosu, fuscu, múrinu, nebidosu | ctr. giaru, lucorosu, lugosu, lumenosu Sentences po pesai a susu tocat a passai in unu próciu scuriosu ◊ est una noti scuriosa.
scuríu scoríu
scurixédhu! , iscl Definition
foedhu chi si narat lastimandho a unu
Synonyms e antonyms
iscedau!,
scuredhu!,
siscuru!
Translations
French
le pauvre!
English
poor thing!
Spanish
¡pobrecillo!
Italian
poverino!
German
der Ärmste!
scúrmu scúlmu
scurósu , agt Definition de colore orrúbiu cotu meda, nau de su pilu de is animales Synonyms e antonyms ischirigosu, iscuricosu Surnames and Proverbs smb: Scurosu Etymon srd.
scurrégidu, scurrégiu, scurregíu , agt: iscurregidu*,
scurrígiu Definition
nau de ccn., chi tenet maneras de fàere grusseras, pagu educadas, chentza arrispetu
Synonyms e antonyms
disbaratadu,
discassatu,
irregradu,
irvetadu,
isbaratadu,
ispiàchidu,
malechischiau
| ctr.
corregidu
Sentences
est scurrégiu puru, mancai pitichedhu! ◊ is cabbinas po telefonai no funtzionant ca sa genti scurrégia no dhas arrispetat e dhas arrogat ◊ cussu scurregiu po dónnia cosa narat fuedhus maus
Translations
French
irrespectueux,
irrévérencieux,
grossier,
indiscipliné,
impoli
English
rude,
undisciplined
Spanish
insolente,
irrespetuoso,
indisciplinado,
grosero
Italian
irrispettóso,
screanzato,
irriverènte,
indisciplinato,
incivile
German
respektlos,
ungezogen,
undiszipliniert,
unzivilisiert.
scurrellài , vrb Definition istare a su curre curre Synonyms e antonyms currellai, iscurrizare Etymon srd.
scurrència , nf: iscurrensa*, scurrentza, scurréntzia Definition ladamíngiu chi si ndhe faet tropu modhe, a broedhu, po calecunu iscónciu Synonyms e antonyms alloina, atílimu, currentza, iscussina, labina, scurrímini, terchinzu Sentences sa brenti mia est currinendi… tengu sa scurrència!
scurréntili , agt Definition
chi illascinat, ch'iscurret, ma fintzes chi faet andhare de su corpus
Synonyms e antonyms
curréntile
Translations
French
laxatif,
-ive
English
laxative
Spanish
laxante
Italian
lassativo
German
abführend.
scurrentzài , vrb Definition fàere a iscurrentziadura Synonyms e antonyms cagai, scubiri Sentences is malus faidoris me in citadi portant is canis a scurrentzai in mesu de s'arruga! Etymon srd.
scurréntzia scurrència
scurrentziàu , agt: iscurrentziau* Definition chi est o est faendho a iscurrentziadura, a cagaredha Synonyms e antonyms iscussuradu, lainosu | ctr. tupadu.
scurriài scorriài
scurriàra scorriàda
scurrígiu scurrégidu
scurrímini , nm Synonyms e antonyms alloina, atílimu, iscussina, labina, scurrència, terchinzu Etymon srd.
scúrriu scórriu
scurruxài , vrb Definition schiai, fàere sa boghe, unu, po si giare a bíere chi dhu'est, atirare s'atentzione Sentences su topixedhu pentzat chi siat una bona congitura e cumentzat a scurruxai po dhu fai girai (M.A.Cappai).
scúrsu scrúciu