strúnciulu strónciu
strúnniu strúgnu
struntzonàu struncionàu
strúntzu , agt, nm: istruntzu*, ustrunzu Definition persona de dispretziare Synonyms e antonyms baltassarru, cioco, contàciu, enzosu / scimpri, tontu.
strupiadúra , nf: istropiadura* Definition su strupiai / arropai, curri a s. = a meda, a tropu, in cantos de pònnere istrópiu Synonyms e antonyms istrópiu, strupiamentu, strupímini, strupiu.
strupiài stropiài
strupiaméntu , nm Definition su strupiai Synonyms e antonyms istrópiu, strupiadura, strupímini, strupiu Etymon srd.
strupímini , nm Synonyms e antonyms istrópiu, strupiu Sentences su craboni de miniera si arregordat sa coja cun su strupímini o cun sa morti Etymon srd.
strupíu , nm: istrópiu* Definition
dannu o guastu a sa carena de dhi abbarrare a totu vida (nau prus che àteru po un'arremu de fora: bratzu, manu, camba, o àteru); fintzes animale o cristianu guastu a bisura de mostru
Synonyms e antonyms
biseltru,
bisestradura,
guastu,
irvistu,
isémpiu,
strupímini
2.
sa mardi at fatu unu strupiu cun duas concas e is àterus procedhus sanus
Translations
French
déformation
English
crippling
Spanish
lisiadura
Italian
storpiatura
German
Verkrüppelung.
strúscia , nf Definition su istare in giru chentza fàere nudha de giudu; fintzes befa / andai de s. = istrusciare, istare irfainadu Sentences is giòvunus essint de strúscia e torrant a trigadiu (G.Mura)◊ ti dha dòngiu dèu sa strúscia: bai a trebballai! Etymon srd.
strusciadòri , agt, nm Definition chi o chie est avesu a strusciai, fintzes a andhare a féminas Synonyms e antonyms feminari Etymon srd.
strusciài , vrb: istrusciare* Definition istare in giru chentza fàere nudha de giudu, perdimentare tempus e cosa Synonyms e antonyms arraigai, arruxulare, bandhulare, garronai / isperdisciare, perdimentare Sentences no nci at a èssiri chini papat e strúsciat candu àterus ant a èssiri a mesu brenti.
strusciantería , nf Definition
passatempus chentza fàere nudha de giudu, ispassiandhosi in giru (fintzes cun bagassas)
Synonyms e antonyms
strúsciu
Etymon
srd.
Translations
French
vagabondage
English
vagrancy
Spanish
holgazanería,
vagabundeo
Italian
vagabondàggine
German
Herumtreiberei.
strusciànti , agt, nm: istrusciante* Definition chi o chie istat girandho chentza fàere nudha de giudu, perdendho tempus e cosa, solu pentzandho a s'ispàssiu Synonyms e antonyms andariegu, bacamundhu, bandhuleri, corruntoneri, inghiriaidhas, peldulàriu, rundhajolu.
struscíu, strúsciu , nm Definition su strusciai Synonyms e antonyms ispàssiu, struscianteria Etymon srd.
strusulàda , nf Definition su strusulai, briga manna Synonyms e antonyms aciocu, atachizu, bria, certara, certu Sentences dhi at donau una strusulada e una surra de nadiadas chi si nd'at a arregordai totu sa vida Etymon srd.
strusulài , vrb Definition brigare meda, giare una briga de mala manera Synonyms e antonyms apremiai, briare, certai Sentences su babbu strúsulat sa filla ca no dhi at nau sa sceda.
struvédhu , nm: stuvedhu Definition su murru de su porcu Synonyms e antonyms bruncu, murrighile, mutzichile Scientific Terminology crn Etymon srd.
struvína stovína