scacèmus , nm Definition coígios de cosas de papare; fedu mortu in bentre de sa mama, aortiu.
scachedhàu , agt Definition iscrachedhadu, chi portat coment'e tzacaduras de cantu est chíbberu, prenu (nau mescamente de frutuàriu) Synonyms e antonyms scritu 1.
scàcu , nm: iscacu* Definition genia de orrobba iscacada, tela de iscacu; genia de giogu chi si faet in duos movendho donniunu séighi figuras in d-una taulita iscacada a arregioledhas o cuadredhos fadhios de duos diferentes colores / biri su soli a scacus = èssere in presone.
scadamèssi , vrb Definition si s'iscabbúllere de calecuna cosa chi firmat o impedit a ccn. Synonyms e antonyms iscabbúllere, iscrúfere Sentences sa piciochedha circat de si ndi scadamessi ma is óminis no dha lassant andai (M.A.Cappai).
scadangiàu , agt: scarangiau Definition nau de apertura o àteru deasi, chi est unu pagu apertu Synonyms e antonyms abbertu Sentences càstiat a ogus scadangiaus.
scadasadúra , nf: scarasiadura Definition su scadasai, su trebballu chi si faet apustis impastada sa farra a s'impastu a pàsiu a pàsiu in sa mesa innanti de suíghere Synonyms e antonyms carionzu Etymon srd.
scadasài , vrb: scarasiai, scadesai, scaressai Definition mòvere, cariare sa pasta impastandho po che ammesturare bene is orrughedhos; torrare a suíghere sa pasta sueta po dha segare sestandho su pane (agiummai coment'e fàere cessare sa caresadura) Sentences s'impastu prima si scadesat e poi s'atacat a ciuexi.
scadenài , vrb: iscadenai* Definition pigare, bogare, iscapiare sa cadena, lassare andhare o andhare a s'airada coment'e fortza chi no si podet poderare.
scadenaméntu , nm Definition su scadenai Etymon srd.
scadesài scadasài
scadèsciri , vrb: iscadèssere*,
scaresci,
scarèsciri,
scheresci Definition
passare, essire de sa mente de una cosa chi s'ischit
Synonyms e antonyms
ilmentigare,
ischèsciri,
olvidai,
variai
| ctr.
ammentare,
arregordai
Sentences
cunfessu su chi mi est scherésciu in su cunfessori ◊ seus bècius scadéscius in custa terra scadéscia ◊ no mi apu a scarèsciri mai de is finesas tuas ◊ cussu mi dh'apu scherésciu!
Translations
French
oublier
English
to forget
Spanish
olvidar
Italian
dimenticare
German
vergessen.
scadésciu , pps, agt: scarésciu (sca-ré-sci-u) Definition
de scadèsciri / fai a sa scaréscia = fàghere finta de nudha, de no ammentare
Synonyms e antonyms
ilmentigadu,
olvidadu
Translations
French
oublié
English
forgotten
Spanish
olvidado
Italian
dimenticato
German
vergessen.
scadèssiri , vrb Definition passare su tempus, bènnere su tempus istabbiliu po calecuna cosa; fintzes iscabbúllere Synonyms e antonyms iscadire Sentences si ti scadessit su permissu no podis prus fai custa cosa! 2. de is pértias de orrú de is cresuras si ndi scadessiat e sighiat a camminai Etymon srd.
scadhài , vrb: iscadhai*, scadhiai Definition su si currègere imparandho de unu male, de calecuna cosa chi est costau meda, de unu dannu po dh'àere provau; fintzes istagiare, istesiare Synonyms e antonyms iscalmentare, ispreare 2. ti boint scadhai de nosu ca ti boreus bèni mera (S.D'Arco).
scadhajonài , vrb Definition illimpiare de su cadhajoni, fintzes petenare Sentences pigat su pètini, s'isciollit is trícias e cumínciat a scadhajonai (A.Simbula) Etymon srd.
scadhàu , agt Definition chi est ischedhadu, iscrammentau, chi at imparau a no fàere prus calecuna cosa (mescamente chi no andhat bene) ca at bistu su male chi ndhe arresurtat Synonyms e antonyms scrammentau / cdh. iscadhatu.
scadhiài scadhài
scadhiài 1 , vrb: iscadhare 1, schedhiai Definition calare o iscarrigare de cuadhu; bogare, istesiare, iscabbúllere, fintzes nàrrere cosa in cunfidàntzia cun ccn. (fintzes in su sensu de iscoviare) Synonyms e antonyms irbarriare, iscadhicare, istuai, scarriai / trancire / nàrrere, scasumiri 2. dèu dh'ia a bolli scadhiai una cosa, si mi promitit ca no m'iscasumat! (G.Mura)◊ su pipiu si acuguciàt asuta de is mantas ca dhi pariat sa manera mellus de nci scadhiai su perígulu (F.Carlini).
scadhiaméntu , nm Definition su scadhiai 1 Synonyms e antonyms irbarriadura, stesiamentu Etymon srd.
scadhiàu , pps, agt Definition de scadhiai 1; sciusciau, calau de cuadhu, fintzes bogau, istesiau, privau de s'amighéntzia Sentences a issu nci dh'apu scadhiau poita no iscít abarrai in logu suu!