A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

úlchida ólchidu

ulciàre , vrb: uschiare, usciare, uscrare, uscrai Definition abbruxare unu pagu, nau prus che àteru de pilu, tzudha o cosas deasi Synonyms e antonyms abbruscare, auscare, summuscrare Sentences bocheint su porcu e deretu l'uscreint ◊ ponet fogu a s'usciadinu e úsciat su porcu ◊ apenas ispojoladu, su porcu cheret ulciadu ◊ paris a su zigarru si uscrabat fintzas su nasu, cussu! Etymon ltn. usc(u)lare po ustulare Translations French brûler légèrement English to scorch Spanish chamuscar, socarrar Italian abbruciacchiare German leicht anbrennen.

ulciaréu , nm: uscareu, usciareu, uscradeu, uscrareu Definition abrutzu, erba chi faet a fundhu mannu: asuta portat is arraighinas grussas, coment'e a patata ma longhitas, a medas, coment'e un'apicone, bogat is fògias totus impare a oru de terra, longas e largas e coment'e duas perras chi faent a canale e sèmpere prus istrintas a cara a punta; in beranu bogat sa candhelita (iscaria), prus pagu de metro, e faet su frore: foras is arraighinas, s'àteru sicat dónnia annu Synonyms e antonyms abrúciu, afruza, cadilloni, iscareja*, iscaria, uscredu, prammutu, tarabúciu Sentences fit un'ómine fine che usciareu Scientific Terminology rba, Asphodelus ramosus.

úlcu , nm: olcru* Definition in is paristórias, genia de persona manna manna, unu pagu mala e tonta, de tímere Synonyms e antonyms babborcu, paborcu, paboi 1.

uldàgu , nm Definition poju, paule de abba Synonyms e antonyms allagarzu, fundagu, ludrina.

uldíngiu , nm: ordíngiu* Synonyms e antonyms aímine, aparéciu / cdh. uldignu.

uldiòla , nf Definition su ordire, ordinzu.

uldíre , vrb: odriri*, urdire Definition istèrrere s'istàmene o filu in s'ordidórgiu; aprontare sa trama in su telàrgiu; cuncordare trassas a dannu de ccn., istare sèmpere faendho Synonyms e antonyms ordimignare.

úle, úli , agt: búbulu*, ullu, ulu Definition chi pertocat a o chi est de su búbulu (boes e bacas): no est totue chi, po èssere agetivu, cuncordat cun su númene Idioms csn: pira ula = zenia de pira chi faghet in istiu, bona candho est fata (niedha in mesu, sinono ponet in bula); orina ullu = de fiadu ulu Sentences fiadu de ulu, peta ula, merda ula, istentina ula ◊ su mascu de uli po dhu crastai unu tempus dhu mallànt ◊ comporaiat petza de procu e petza ulu ◊ at postu unu cantzu de peta de ule po secundhu Surnames and Proverbs smb: Ullu Translations French bovin English bovine Spanish vacuno, bovino Italian bovino German Rind…

ulía uía

uliàre , vrb Definition arregòllere olia de cussa abbarrada apustis fata s'arregorta, coment'e a ispigadura.

uliàre 1 , vrb Definition its, obiare? fuliare? Sentences a s'intrada de su beranu, sa zente si uliaiat totu umpare a si fàghere sas tramatas a nou.

uliàriu , nm: oliàrgiu*, ulibare, ulivare, ulivarzu Definition logu prantau a olias, logu de olias Sentences framaridas de fogu ant faladu in chisina s'ulivare ◊ vinzas e ulivarzos as prantadu.

ulíba uía

ulibàre uliàriu

ulibédhu , nm: olibedhu*, uliedhu Definition su frutu chi faet s'ogiastu, coment'e olia pitichedhedha.

ulícra , nf: olicra*, urica, urícia, uricra, uriga, urígia, urija, urixa Definition arremu a part'e àtera de sa conca adatu po ingòllere is sonos (intèndhere e iscurtare) e mandhare su singiale a su crebedhu: si narat prus che àteru de sa parte chi si biet a fora, ma sa parte prus delicada est aintru, in mesu de s'ossu de is cucas (a/c. sa parte de aintru de s'u. agiuat cun su crebedhu de asegus a poderare sa carena in echilíbbriu)/ in s'u. si distinghet su foxali o uriciale o folla (sa parte manna de fora, e in custa su mudhímini, su tretighedhu modhe prus in bàsciu), su canali, su tímpanu (pigighedhu chi tremet a su sonu), su caragolu (a s'àtera bandha de su tímpanu, genia de canale allorigau); su fundhale de s'u. = su fossighedhu asuta de s'origa comente acabbat sa massidha Idioms csn: èssere totu a s'uriga de ccn. = fai is partesas a ccn., donai sempri arrexoni a ccn. (fintzas ca ccn. dh'at imprenu); lúchere sas urícias che lèpere = ascurtai a origas allutas, intèndiri totu Sentences so semper isetàndheti a ulicra posta ◊ zuchet su sonu in urícias ◊ sas uricras sont mermos dílicos ◊ su bentu fritu li passat in cara e in urixas!

úlidu , nm Definition genia de sorte (bona o mala), fadu, ma pentzada fintzes coment'e capacidade / àere ú. bonu = si narat de unu chi totu dhi andhat in bonu, in favore; ctr. àere ú. malu.

uliédhu ulibédhu

ulièra ugèras