Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cabíle , nm Definition abbistesa, capacidade de fàere bene is cosas, cunsiderandhodhas, giaendho atentzione Synonyms e antonyms abbistesa, cabu, fracongia, imprastu Sentences a ndhe zughes de cabile: andhas a su logu e no bides ite bi cheret fatu! Etymon srd. Translations French diligence English diligence Spanish esmero Italian diligènza German Fleiß.

coidàde , nf, nm: coidadu, cuidade, cuidadu, cuidatu, cuidau Definition pentzamentu, presse, incuru faendho is cosas; coidau dhu narant fintzes in su sensu de diferéntzia Synonyms e antonyms acaloramentu, apensamentu, apinnicu, coidu, contibizu, presse, reminu | ctr. descuidu Idioms csn: pònnere in cuidadu a unu = pònnere presse a unu; giàresi, dàresi coidadu = tènnere presse, chircare de fàghere sa cosa impresse, coitare Sentences candho in domo mi narant "Pane cherzo!" e no ndhe apo, mi dao cuidadu e divento a furare resinnadu (B.Caredda)◊ dadi coidadu, ca timo no proat, ca est tronendhe ◊ si sas muntagnas fint de macarrones, e ite vida sa de cudhos chi ant pagu cuidadu! ◊ giaidí coidau! 2. no tenit coidau de is consillus bonus chi dhi donat genti manna 3. - calincuna mobadia maba no at a èssi? - no est coidau, est unu spitzu de musca!… (A.Garau)◊ intra Barrabi e Sedhori passat pagu coidau 4. no iat pérdiu coidau: iat pigau is lentzorus frigaus e dhus iat ispartus asuba de su piciochedhu po dhu cuai Surnames and Proverbs prb: su cuidadu faghet sa domo Etymon spn. Translations French diligence, sollicitude English diligence Spanish cuidado, celo Italian solèrzia, alacrità, sollecitùdine German Emsigkeit, Eilfertigkeit.

coídu, cóidu , nm: coiru Definition presse, pentzamentu, incuru de fàere sa cosa, de coitare / a coidu = impresse, fintzes chitzo Synonyms e antonyms coidade, presse | ctr. descuidu Sentences dàdebbos coidu! ◊ mi ammancant is coidus tuus, o babbu, is anninnias, is istrúncius! ◊ si no ti das coidu dhu tzapas a sa coa!… 2. ciai est a coidu e acudeus a allegai cun su giòmetro. Etymon srd. Translations French diligence, sollicitude English diligence Spanish cuidado Italian solèrzia German Emsigkeit.

contibízu , nm: contifizu, contipitzu, contipizu, contivígiu, contivizu, contivixu, cuntivígiu Definition incuru, cabu, atentzione in su fàere o tènnere is cosas; cosas de fàere, impreu, cosas de atentzionare, de pentzare, fintzes pistighíngiu, pentzamentu / pònnere, parare c. Synonyms e antonyms atendéncia, atendimentu, contiverju, cunviu, fracongia, impíciu, imprastu, incuru, manígiu, oloidura, pensamentu / cdh. cuntivíciu | ctr. abbandhonu, irbandhonu, iscontipizu, trascura Sentences no est a pompiare su pizu de sa cara in sa fémina, ma sa salude, s'onestade, su contipizu in totu ◊ si no bi at contivizu, su dinari bolat che su fumu ◊ so andhadu cun grandhe contivizu chirchendhe ◊ contivizu apo a tenner de ti amare de cantu mi aggradesses e t'istimo (M.Murenu)◊ est ómine de grandhe contivizu ◊ in sas cosas bi cheret contivizu ◊ para contivígiu chi no si seghet sa soga chi filas!◊ sa maistredha dhue poniat contivixu po inditae is cosas a is piciochedhos 2. canno sa zustissa tocat a s’ispessata in domo tua, macari no apas furatu, carchi cuntipitzu ti assennet semper ◊ cumintzendhe a mancare s'oro candho ancora restait de fraigare su turrione, su zuighe rueit in contivizu mannu chi ndhe perdeit finas su sonnu ◊ fit ponendhe contipizu a sa muzere pro ammaniare su locu ◊ ghirabant a bidha e abbarrabant su secherru, chin su contipizu de torrarent a s'impreu 3. sa mancada de su babbu l'aiat lassadu bàrriu de contivizos ◊ est tribagliendhe e vivindhe in mesu a tantos duros contivizos ◊ su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos Surnames and Proverbs prb: chie at contivizu no dormit Etymon srd. Translations French diligence, soin, tâche English care, task, industry Spanish celo, esmero, encargo Italian diligènza, premura, operosità, incombènza German Fleiß, Eifer, Auftrag.

fracongítzia , nf Definition bona volontade, gana de trebballare Synonyms e antonyms fracongia Etymon srd. Translations French diligence, habitudes laborieuses English industry Spanish esmero Italian laboriosità German Arbeitsamkeit.

incúru , nm Definition pentzamentu, interessamentu po calecuna cosa, su chi si faet po contivigiare css. cosa o chistione / leare cosas, chistiones a pagu i. = lassèndhelas a comente cherent andhare Synonyms e antonyms contibizu, pensamentu, smeru | ctr. discóidu, mindhafutia Sentences at lassadu andhare sena incuru su cane a intro de bidha ◊ ses cuntentu de drimpire a s'impreu chin incuru ◊ no fatat vostè puru a si leare a totu a pagu incuru! ◊ cussu no tenit incuru de nisciuna cosa ◊ si ndi pigant pagu incuru, issus! ◊ po pagu incuru ndi arruit sa teulada! Etymon srd. Translations French soin, diligence, intérêt English interest, care Spanish celo Italian cura, diligènza, accuratézza, interessaménto German Pflege, Sorge, Fleiß.

«« Search again