afràsciu , nm Definition
genia de pentzamentu, de oriolu coment'e de chie tenet cosa apretosa de fàere o timet calecuna cosa
Synonyms e antonyms
afródhiu,
arraolu,
finitzu,
furighedha,
ischinitzu,
pestighinzu,
pistu
Sentences
a si ndhe leat de afràsciu!…
Translations
French
hâte,
anxieté
English
anxiety,
urgency
Spanish
apremio,
ansia
Italian
premura,
ànsia
German
Aufmerksamkeit,
Angst.
apinnícu , nm: pinnicu* Definition
idea, pentzamentu po calecuna cosa in su sensu de àere presse, arreolu, coment'e timendho o isperandho
Synonyms e antonyms
apensamentu,
apinioni,
arraolu,
cimbella,
intabatzu,
pedine,
pennítziu,
pestighinzu,
presse,
spinnicu
| ctr.
descuidu
Sentences
sa tardantza tua mi poniat in apinnicu ◊ mi beniat gana de abboghinare pro cussos malos apinnicos
Translations
French
préoccupation,
hâte
English
urgency
Spanish
apremio,
preocupación
Italian
preoccupazióne,
premura
German
Sorge,
Bemühung.
contibízu , nm: contifizu,
contipitzu,
contipizu,
contivígiu,
contivizu,
contivixu,
cuntivígiu Definition
incuru, cabu, atentzione in su fàere o tènnere is cosas; cosas de fàere, impreu, cosas de atentzionare, de pentzare, fintzes pistighíngiu, pentzamentu / pònnere, parare c.
Synonyms e antonyms
atendéncia,
atendimentu,
contiverju,
cunviu,
fracongia,
impíciu,
imprastu,
incuru,
manígiu,
oloidura,
pensamentu
/
cdh. cuntivíciu
| ctr.
abbandhonu,
irbandhonu,
iscontipizu,
trascura
Sentences
no est a pompiare su pizu de sa cara in sa fémina, ma sa salude, s'onestade, su contipizu in totu ◊ si no bi at contivizu, su dinari bolat che su fumu ◊ so andhadu cun grandhe contivizu chirchendhe ◊ contivizu apo a tenner de ti amare de cantu mi aggradesses e t'istimo (M.Murenu)◊ est ómine de grandhe contivizu ◊ in sas cosas bi cheret contivizu ◊ para contivígiu chi no si seghet sa soga chi filas!◊ sa maistredha dhue poniat contivixu po inditae is cosas a is piciochedhos
2.
canno sa zustissa tocat a s’ispessata in domo tua, macari no apas furatu, carchi cuntipitzu ti assennet semper ◊ cumintzendhe a mancare s'oro candho ancora restait de fraigare su turrione, su zuighe rueit in contivizu mannu chi ndhe perdeit finas su sonnu ◊ fit ponendhe contipizu a sa muzere pro ammaniare su locu ◊ ghirabant a bidha e abbarrabant su secherru, chin su contipizu de torrarent a s'impreu
3.
sa mancada de su babbu l'aiat lassadu bàrriu de contivizos ◊ est tribagliendhe e vivindhe in mesu a tantos duros contivizos ◊ su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos
Surnames and Proverbs
prb:
chie at contivizu no dormit
Etymon
srd.
Translations
French
diligence,
soin,
tâche
English
care,
task,
industry
Spanish
celo,
esmero,
encargo
Italian
diligènza,
premura,
operosità,
incombènza
German
Fleiß,
Eifer,
Auftrag.
isbrígu , nm: isvirgu Definition
capacidade, abbilesa de fàere cosa bene e impresse
Synonyms e antonyms
disgàgiu,
lestesa,
spertesa
Sentences
sos Sardos ant isvirgu fatendhe casu ◊ pintant chin isvirgu e incuru
Translations
French
hâte,
adresse
English
urgency,
skill
Spanish
destreza
Italian
premura,
destrézza
German
Zuvorkommenheit,
Gewandheit.
remínu , nm: riminu Definition
genia de ibertu, lestresa, coidau chi si ponet po fàere sa cosa, a bortas fintzes tropu
Synonyms e antonyms
coidade,
coidu,
impenza,
oloidura,
pressi,
tarea
/
furighedha
Etymon
srd.
Translations
French
hâte,
sollicitude,
zèle
English
care,
engagement
Spanish
prisa,
urgencia,
cuidado
Italian
premura,
sollecitùdine,
impégno
German
Eile,
Raschheit,
Eifer.