Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afràsciu , nm Definition genia de pentzamentu, de oriolu coment'e de chie tenet cosa apretosa de fàere o timet calecuna cosa Synonyms e antonyms afródhiu, arraolu, finitzu, furighedha, ischinitzu, pestighinzu, pistu Sentences a si ndhe leat de afràsciu!… Translations French hâte, anxieté English anxiety, urgency Spanish apremio, ansia Italian premura, ànsia German Aufmerksamkeit, Angst.

ànsa 2 , nf: ànsia, àntias, àntzias 1 Definition su chi si provat candho si timet, si ibertat o si disígiat meda calecuna cosa; a logos est fintzes vítziu, abbitúdine metzana / èssere in ànsias = istare in pessos; èssere in ànsias de… = èssere apunt'a…; àntzia mala = gana mala Synonyms e antonyms desizu Sentences sas ànsias de sa morte ◊ in àntzias dudosu so: male apo a ndhe disgustare e pejus si gustos do ◊ mi benit s'àntzia de mi còere unu crantu de petza de prochedhu! Etymon itl. Translations French anxiété, angoisse English anxiety, anguish, longing Spanish ansia, afán, angustia Italian ànsia, brama, angòscia German Angst, Begierde.

apéliu , nm: apíliu, apílliu Definition disígiu mannu, coment'e candho unu dha pedit, sa cosa / pigare apílliu de…= benni su disígiu, sa gana de… Synonyms e antonyms desizu, ispédhiu Sentences mi ndh'at pigadu apílliu e comporada mi l'apo, sa cariasa ◊ e adhias, no ndhe li pigat apílliu a fàghere carchi faina?! ◊ nono, gai, chi ti at pigadu apílliu a lèzere, cantu chi ses zoghendhe! Etymon itl. appiglio Translations French désir ardent English strong desire Spanish ansia, anhelo Italian fòrte desidèrio German Begier.

pedíne , nm, nf: pedinu, pidina, pidinu Definition genia de pentzamentu chi si tenet po ccn. cosa Synonyms e antonyms apensamentu, apinnicu, arraolu, pedighinu, pestighinzu, revinu, solovu Idioms csn: est unu pedinu (nadu de unu) = ifadosu; fàchere una cosa a p. = bene, cun contivizu; intrare pedine = leàresi pessamentu Sentences tota addolimada est sa persone chi pro sa cura li ponet pedinu ◊ lu tenia a pidinu de andhare a fàghere cussu cumandhu ◊ si essis, tene pidinu de torrare! ◊ mama tua ti sighit a pedinu in s'isconsolu ◊ cun cussu pidinu in conca no resesso a drommire ◊ su dutore l'at bisitada cun cuidadu e mudu: in cara si li leghiat però sa pidina e unu belu de suore si est mudadu in gútios Surnames and Proverbs prb: chie no at pedinu est ómine mischinu Etymon srd. Translations French anxiété, hantise English worry Spanish ansia, inquietud, angustia Italian ànsia, assillo German Angst, angstvolle Unruhe.

síde , nm: sidi, sidis, sídiu, sidu, siri, síriu 2, siti, sitis, sítiu Definition bisóngiu o disígiu de bufare, nau de gente, matedu e animales chi dhis fartat s'abba; in cobertantza, disígiu o bisóngiu mannu de calecuna cosa Idioms csn: batire, intrare, bestire o pònnere sidi = fai bènniri bisóngiu de bufai, fai sidi; bènnere sidi = bènniri ganas de bufai; rucrare su sidi = catzare, passare, bogai, bogaisindi, tòdhere su sidi; fai sidi = pònnere o batire sidi; cassidu, cotu, tzegu, mortu, de sidi = sidiu meda meda; ispiolandhe, alluscau de su sídiu = tzegu de su sidi; patire sidi (nau de erbas e matas) = sunfriri pro mancamentu de àcua Sentences ti at batidu sidi sa calura ◊ cuss'abba no ndhe rucrat de sidi ◊ so mortu de sidu e no bi at abba! ◊ apo tentu sídiu e m'agis dadu a bufare ◊ custas àrbures sunt patindhe sidi ◊ sas piantas patint pro su sítiu de s'istiu ◊ sa sartitza bestit sídiu ◊ su sole li aiat missu unu sitis chi non resessiat a si catzare ◊ s'abba ndhe leit su side a totu sa zente (R.Sardella)◊ no as a mòrrere ne de side e nemmancu de fàmmene, ca dhue at cosighedha de papare (L.Mura) 2. fàmene e sídiu de giustesa ◊ chie bufat de cuss'abba at a tènnere torra sídiu ◊ cussu tenit sidi de dinai! Surnames and Proverbs prb: abba budhit farina e sidis mintet ira Etymon ltn. sitis Translations French soif, désir ardent English thirst, burning wish Spanish sed, ansia, deseo vehemente Italian séte, desidèrio ardènte German Durst, Begierde.