Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrazonàre , vrb: arrazonare Definition dhu narant de is cuadhos: impurdedhiri, insuai, èssere in calore Synonyms e antonyms arrazonire Etymon srd. Translations French échauffer English to excite Spanish estar en celo Italian incalorire (andare in amóre) German brünstig sein.

àssu 1 , agt Definition nau de animale fémina, chi est in more, in disígiu de mascu Synonyms e antonyms impurdedhiu, insuau, insutzuligau, suadu, suguzadu Etymon ltn. arsus Translations French en chaleur English on heat Spanish en celo Italian inuzzolito, in calóre German begierig, brünstig.

assuadúra , nf Definition su tènnere gana, disígiu, de unu mascu (o de fémina), su èssere in calore, in more Synonyms e antonyms insoadura, insuamentu, sciovadura Etymon srd. Translations French luxure, rut English heat, lechery Spanish celo, calentura Italian libídine, frégola German Lüsternheit, Brunst.

coidàde , nf, nm: coidadu, cuidade, cuidadu, cuidatu, cuidau Definition pentzamentu, presse, incuru faendho is cosas; coidau dhu narant fintzes in su sensu de diferéntzia Synonyms e antonyms acaloramentu, apensamentu, apinnicu, coidu, contibizu, presse, reminu | ctr. descuidu Idioms csn: pònnere in cuidadu a unu = pònnere presse a unu; giàresi, dàresi coidadu = tènnere presse, chircare de fàghere sa cosa impresse, coitare Sentences candho in domo mi narant "Pane cherzo!" e no ndhe apo, mi dao cuidadu e divento a furare resinnadu (B.Caredda)◊ dadi coidadu, ca timo no proat, ca est tronendhe ◊ si sas muntagnas fint de macarrones, e ite vida sa de cudhos chi ant pagu cuidadu! ◊ giaidí coidau! 2. no tenit coidau de is consillus bonus chi dhi donat genti manna 3. - calincuna mobadia maba no at a èssi? - no est coidau, est unu spitzu de musca!… (A.Garau)◊ intra Barrabi e Sedhori passat pagu coidau 4. no iat pérdiu coidau: iat pigau is lentzorus frigaus e dhus iat ispartus asuba de su piciochedhu po dhu cuai Surnames and Proverbs prb: su cuidadu faghet sa domo Etymon spn. Translations French diligence, sollicitude English diligence Spanish cuidado, celo Italian solèrzia, alacrità, sollecitùdine German Emsigkeit, Eilfertigkeit.

contibízu , nm: contifizu, contipitzu, contipizu, contivígiu, contivizu, contivixu, cuntivígiu Definition incuru, cabu, atentzione in su fàere o tènnere is cosas; cosas de fàere, impreu, cosas de atentzionare, de pentzare, fintzes pistighíngiu, pentzamentu / pònnere, parare c. Synonyms e antonyms atendéncia, atendimentu, contiverju, cunviu, fracongia, impíciu, imprastu, incuru, manígiu, oloidura, pensamentu / cdh. cuntivíciu | ctr. abbandhonu, irbandhonu, iscontipizu, trascura Sentences no est a pompiare su pizu de sa cara in sa fémina, ma sa salude, s'onestade, su contipizu in totu ◊ si no bi at contivizu, su dinari bolat che su fumu ◊ so andhadu cun grandhe contivizu chirchendhe ◊ contivizu apo a tenner de ti amare de cantu mi aggradesses e t'istimo (M.Murenu)◊ est ómine de grandhe contivizu ◊ in sas cosas bi cheret contivizu ◊ para contivígiu chi no si seghet sa soga chi filas!◊ sa maistredha dhue poniat contivixu po inditae is cosas a is piciochedhos 2. canno sa zustissa tocat a s’ispessata in domo tua, macari no apas furatu, carchi cuntipitzu ti assennet semper ◊ cumintzendhe a mancare s'oro candho ancora restait de fraigare su turrione, su zuighe rueit in contivizu mannu chi ndhe perdeit finas su sonnu ◊ fit ponendhe contipizu a sa muzere pro ammaniare su locu ◊ ghirabant a bidha e abbarrabant su secherru, chin su contipizu de torrarent a s'impreu 3. sa mancada de su babbu l'aiat lassadu bàrriu de contivizos ◊ est tribagliendhe e vivindhe in mesu a tantos duros contivizos ◊ su pitzinnu zuchet sa bússia a isticu de milli contipizos Surnames and Proverbs prb: chie at contivizu no dormit Etymon srd. Translations French diligence, soin, tâche English care, task, industry Spanish celo, esmero, encargo Italian diligènza, premura, operosità, incombènza German Fleiß, Eifer, Auftrag.

impurdedhíu , pps, agt Definition de impurdedhiri; chi est in calore, in more Synonyms e antonyms assu 1, insuau, intzinnidu, suadu, suguzadu / focosu Translations French qui est en rut English full of sexual excitement Spanish en celo Italian foióso German geil.

incúru , nm Definition pentzamentu, interessamentu po calecuna cosa, su chi si faet po contivigiare css. cosa o chistione / leare cosas, chistiones a pagu i. = lassèndhelas a comente cherent andhare Synonyms e antonyms contibizu, pensamentu, smeru | ctr. discóidu, mindhafutia Sentences at lassadu andhare sena incuru su cane a intro de bidha ◊ ses cuntentu de drimpire a s'impreu chin incuru ◊ no fatat vostè puru a si leare a totu a pagu incuru! ◊ cussu no tenit incuru de nisciuna cosa ◊ si ndi pigant pagu incuru, issus! ◊ po pagu incuru ndi arruit sa teulada! Etymon srd. Translations French soin, diligence, intérêt English interest, care Spanish celo Italian cura, diligènza, accuratézza, interessaménto German Pflege, Sorge, Fleiß.

insoadúra , nf: insuadura Definition su tènnere gana, disígiu de unu mascu (o de fémina), su èssere in calore, in more, totu leau a s'airada cun calecuna idea Synonyms e antonyms assuadura, insuamentu, sciovadura / lusca, sua 1 Etymon srd. Translations French désir effréné (de la chair) English whim, sexual excitement Spanish celo Italian ùzzolo, fòia German Gelüst, Geilheit.

sparadràpa, sparadràpu , nm, nf Definition tira de cosa apicigosa a un'ala; a logos dhu narant fintzes a su paperi de frobbire in su cómudu candho si faet de su corpus Synonyms e antonyms achillo, cerotu, dafetanu, liga, tzirone Sentences sa busta ciai dh'asséliu dèu cun d-un'unconi de sparadrapa ◊ cussu temperinu dhu portau segandu su sparadrapa ◊ pongiadidhi àcua e sabi, nabredha e sparadrapa! Etymon spn esparadrapo? Translations French sparadrap English sellotape Spanish celo, cinta adhesiva Italian nastro adesivo German Klebestreifen.

súa 1 , nf: suva, suba 1 Definition genia de gana, disígiu de mascu (o de fémina), su èssere in calore, in more, nau de animales, ma fintzes de matedu candho tirat o suspit s'abba faendho linna noa, bogandho Synonyms e antonyms ampuadura, arretúmene, imbritziolu, insoadura, insuamentu, lusca, sciovadura, suacione Sentences brotant sas linnas in sua Etymon srd. Translations French rut English sexual excitement Spanish celo Italian fòia German Geilheit.

suaciòne , nm: assuacione, suatzone Definition su tènnere gana o disígiu de mascu (o de fémina), su èssere in calore, in more Synonyms e antonyms burrutzonis, insuamentu, sua 1, subore / cdh. sualtzoni, suatzoni Sentences che pudhedredha, acollada cun funes de perdiscione, fit in cussa ocasione che sueta in suatzone! (G.A.Cossu) Etymon ltn. subatione(m) Translations French rut English rut Spanish celo Italian frégola German Brunst.

suàre , vrb: assuae, subare, suvare Definition nau prus che àteru de is animales, èssere o bènnere in more / fémina suada = in suatzone, in chirca de ómine Synonyms e antonyms ingrilliri, seguzare Etymon ltn. subare Translations French entrer en chaleur English to be on heat Spanish estar en celo Italian andare in caldo German brunsten.

subòre , nm Definition suba, su tènnere gana, disígiu de unu mascu (o de fémina), su èssere in calore, in more Synonyms e antonyms assuadura, sciovu, sua 1, suacione Sentences sos poledhos isfainados si auniant pro irfocare su subore ◊ cun sa fémina isfocaiat sos subores Etymon srd. Translations French rut English heat Spanish celo Italian frégola German Brunst.