abbaucàre , vrb Definition
incantare e pigare in giru, ingannare
Synonyms e antonyms
abbabballocai,
abbalaucare,
abbanghelare,
abbentai,
abbucallotare,
alleredhare,
ammammalucare,
atontai,
atraucare,
incapiare,
ispabajare,
spantasiai
Sentences
su pópulu est tontu e l'abbaucant cun cosas faltzas ◊ a tzerta zente l'ant abbaucada cun bículos de bidru e de istagnola, ca lughent!
Etymon
spn., ctl.
Translations
French
embobiner
English
to reel
Spanish
embaucar
Italian
abbindolare
German
betäuben.
ammoinài , vrb: ammoniare,
ammuinae,
ammuinai,
ammuinare 1,
amuinai Definition
fàere muina, genia de sonu, de moida coment'e de abes o fintzes de gente foedhandho a boghighedha bàscia, giare ifadu, fàere sa conca che casidhu a unu in crica de dhu cumbínchere a calecuna cosa / ammuinare sos calbedhos = cufúndhere sas ideas
Synonyms e antonyms
afastidiai,
annischissai,
ifadare,
pibincai
/
imbirdiolare,
imbuvonare,
improsae,
incapiare
Sentences
ammuinada dae su caldu e múmulas de chígula ti drommias
Etymon
spn.
amohinar
Translations
French
ennuyer,
embobiner
English
to annoy,
to cheat
Spanish
molestar,
embaucar
Italian
annoiare,
infastidire,
abbindolare
German
langweilen,
belästigen,
betrügen.
coluvronàre , vrb: culuvronare Definition
istare a inghírios che unu culuvrone; pigare cun ingannu, a trampa
Synonyms e antonyms
abbovai,
coglionai,
colovrinare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
istusciare,
mariotare,
piocai,
trampai
Etymon
srd.
Translations
French
embobiner
English
to swindle
Spanish
embaucar,
trampear
Italian
raggirare
German
betrügen.
futíre, futíri , vrb Synonyms e antonyms
cadhicare,
codhai,
fútere*,
zúchere
/
ingannai
2.
tzertos istudiados bi sunt pro futire leges e cristianos! ◊ chi sa muzere lu fit futendhe fit in buca de totu sa bidha: ma cun chie? ◊ servint in dogni tempus su potente futendhe chena iscrúpulos sa zente
Translations
French
embobiner,
foutre
English
to fuck,
to trick
Spanish
joder
Italian
raggirare,
fóttere
German
bumsen,
betrügen.
imbalaucàre , vrb Definition
pigare a trampa, a ingannia
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
imbovai,
imbreculai,
improsae,
incapiare,
ingiomare
Etymon
srd.
Translations
French
embobiner
English
to trick
Spanish
engatusar,
embelecar
Italian
abbindolare
German
betrügen.
imbaucàre , vrb Definition
pigare a ingannu, a trampa; fintzes meravigliare, ispantare
Synonyms e antonyms
abbovai,
arrebbusai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingregai,
istusciare,
mariotare,
piocai,
scafai,
trampai
Sentences
est in debbadas chi bi ponzas contivizu: tantu no mi lasso imbaucare! ◊ unu padronu ricu cun fiaca at imbaucadu su giualzu ◊ s'istintu connoschet bene s'arte de imbaucare s'ómine
Etymon
spn.
embaucar
Translations
French
embobiner
English
to take in
Spanish
engañar
Italian
infinocchiare
German
betrügen.
imbelecàre , vrb: imbellecare Definition
pigare a ingannu, a trampa, cun trogas
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
arrebbusai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbaucare,
imbusterai,
imbuvonare,
impastociare,
improsae,
ingannai,
mariolare,
scafai,
trampai
Sentences
isse nos cheret imbellecare!
Etymon
spn.
embelecar
Translations
French
embobiner
English
to cheat
Spanish
embaucar,
trampear
Italian
raggirare
German
betrügen.
imbuvonàre , vrb Definition
pigare is àteros coment’e bovos, cun ingannu
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbelecare,
imbusterai,
improsae,
ingannai,
ingrangugliare,
mariolare,
scafai,
trampai
Etymon
spn.
embobar
Translations
French
embobiner
English
to dupe
Spanish
engatusar,
engañar
Italian
abbindolare
German
betrügen.
ingolofiàre , vrb Definition
cumbínchere, comporare a unu cun promissas, dinare o àteru
Synonyms e antonyms
coeciare,
corrúmpere,
imbalaucare,
improsae
Translations
French
embobiner (fig.),
corrompre
English
to reel,
to bribe
Spanish
sobornar,
cohechar
Italian
abbindolare,
corrómpere
German
betrügen,
verderben,
bestechen.
intzodhài, intzodhiài , vrb Definition
arrennèscere a fàere calecuna cosa, bogàrendhe atzola, intzertare / i. fuedhu = ispirastrare peràula, nàrrere cun craresa, bene, sas peràulas
Synonyms e antonyms
acamingiai,
ammatzamurrai,
incannugai
/
ispirastrare
Sentences
si no ndi fadeus oi, de custa cosa, no nd'intzodhaus prus ◊ ita totu est su chi ses intzodhendu? ◊ si dh'at nau in tres línguas ma no nd'intzódhiat manc'una!
2.
totus fuant prenus de ispantu e no intzodhànt fuedhu ◊ no intzodhat fuedhu, achíchiat e is pagus fuedhus chi narat funt ammesturaus e a truncu de língua
Etymon
srd.
Translations
French
embobiner,
resoudre
English
to hit words
Spanish
dar en el blanco
Italian
venire a capo di qlcs.,
impastocchiare
German
einer Sache auf den Grund kommen.