aviaméntu , nm Definition
su cumenciare a mòvere, a tzucare
Synonyms e antonyms
comintzu,
incarreramentu
Etymon
itl
Translations
French
mise en train
English
starting
Spanish
puesta en marcha
Italian
avviaménto
German
Beginn,
Anlassen.
brainubbràinu , avb Definition
andhandho abbellu meda de no si fàere a bíere e ne a intèndhere
Synonyms e antonyms
fratinavràtina,
iscudiscudi,
piotibioti,
pitoubitou
Sentences
una note mariane fit bénnitu abberu: brainubbràinu, fit colatu serente a su muru ◊ l'aiat sichitu brainubbràinu e si fit impostatu in palas de unu crastu pro l'uchídere
Etymon
srd.
Translations
French
en tapinois,
en catimini,
sournoisement
English
very quietly
Spanish
agazapado
Italian
quatton quattóni
German
leise und langsam.
brochète, brochèto , nm Definition
cumossu de cimentu impastau cun arena, giarra, betau in d-unu mógliu e fatu sicare po fàere muros; foedhandho de paperi, matzu de fòglios, prus che àteru piticos (es. b. de erricias, de assignos o àteru)
Sentences
cussa domo est fata a brochetos ◊ muros a brochetes de tzimentu inghiriabant sa crésia
Translations
French
bloc en béton (o aggloméré)
English
cement-block
Spanish
bloque
Italian
blocchétto
German
Block.
brúnzinu , agt Definition
chi est de brunzu, fatu cun brunzu
Translations
French
en bronze
English
bronze,
steely
Spanish
de bronce
Italian
brónzeo
German
bronzen.
campaniàre 1 , vrb: acampaniare,
acampionare,
campianare,
campionare Definition
pònnere bene, assentare sa cosa a manera de torrare totu giusta cun àteras, agiustare, istesiare o apartare po no giare ifadu o no tènnere dannu; nau de ccn., essire deghile, bellu, creschendho; pònnere de acórdiu
Synonyms e antonyms
adaretzai,
arremonire,
assantai,
cumpòniri,
frànghere
| ctr.
isordulare
Idioms
csn:
campiànadi! = trocidindi!, istrizi!; beni s'à… no campionas, no?! = (nendhe a s'àinu) a ti adderetas o nono?!, assèntadi, adderètadi!; campianàresi apare = pònneresi de acordu, arranzare una chistione; campianàreche a ccn. = collirechelu, bogarechelu dae su mundhu, bochírelu; campianare a ccn. = atèndiri, contivigiare; campiò!… = atentu, aundi ses passendi!; campaniare un'ofesa = chircare de si fàghere perdonare faghindhe carchi cosa de bonu, pònnere rimédiu a un'ofesa; no bi n'at unu chi campàniat su logu! = funt unu peus de s'àteru, no dhoi nd'at unu bonu
Sentences
apo campionadu sa linna pro la prèndhere a fasche ◊ si podent campaniare sas fadhinas cun sa tinta, in custa faina ◊ no campionat, no cudha màchina, ancora in s'àtera corsia bidindhe màchinas beníndheli de fronte?!
2.
campiònadi, cantu chi ses cun sas ancas istérridas chi no lassas logu! ◊ nos semus campaniados apare ◊ campiana cussa pedra ca nos betat! ◊ campiànadi, chi sunt currendhe sos cadhos! ◊ bi at piantas chi si las tocas paret chi ti timant e chi campionent e chi si doghent (M.Pira)◊ su mortu fit campionadu in su baule
3.
cussa zòvana si ch'est campaniada ◊ custu boe est bonu meda e campionat s'àteru ◊ custu zòvanu campionat sa famíllia: sos àteros no ndhe balent a nudha ◊ su pitzinnu paret feutzu: isperamos chi creschindhe campàniet!
4.
cantandhe bisonzat de ischire picare su filu, de ischire campianare candho s'arréjonu si cheret imbèrghere pro lu ghirare a tretos suos
Etymon
srd.
Translations
French
mettre en ordre
English
to arrange,
to tidy up,
to reconcile
Spanish
ordenar,
arreglar,
poner en orden
Italian
ordinare,
méttere bène in órdine
German
aufräumen.
capitulàdu , pps, nm: capitulau Definition
de capitulare; chi est ispartziu in capítulos; is capítulos de unu cuntratu (es. de apaltu de unu trebballu)
Translations
French
texte divisé en chapitres,
cahier des charges
English
document divided into clauses
Spanish
por capítulos,
alegaciones,
pliegos
Italian
capitolato
German
Vertragsbedingungen.
carduvustíga , nm Definition
una genia de cardu
Synonyms e antonyms
cardugandhela,
spinabra
Scientific Terminology
rba, Carlina corymbosa
Etymon
srd.
Translations
French
carline en corymb
English
clustered carline thistle
Spanish
cabeza de pollo
Italian
carlina raggio d'òro
German
Wolliger Saflor
caschèta , nf Definition
druche fatu cun méndhula, saba e corgiolu de aràngiu impastaos impare e postos in d-una tira de pasta tesa a fine, fata a canaledhu, prena e serrada a bisura de lóriga
2.
est una caschetedha bella druci, cussa pipia, ma arguai a dh'iscontroriai!
Scientific Terminology
drc
Etymon
ctl.
casqueta
Translations
French
petit gâteau en forme de couronne
English
ring-shaped cake
Spanish
rosquilla
Italian
ciambèlla
German
Kringel.
casósu , agt Definition
nau de su late, chi rendhet meda a casu
Etymon
srd.
Translations
French
lait riche en fromage
English
rich of cheese
Spanish
leche que da mucho queso
Italian
ricco di formàggio
German
reich an Käse.
che , avb: chei,
chi 3,
nce Definition
avb. de logu indefiniu, no sèmpere reale (pentzandho a unu innanti e a unu apustis de su èssere de una cosa): prus che àteru inditat istesiamentu de ue unu est (o si narat pentzandho a logu atesu de ue unu est), ma fintzes logu inue unu est: postu apustis de unu vrb. in impr. e totu a unu chentza àteru elementu (es. prn.) si fúrriat in chei e inditat sèmpere logu apresu a chie est foedhandho e a bortas si ponet totu a unu fintzes cun àteru avb. de logu (es. cudhàeche); a logos, si portat aifatu su pron. pl. lis, narant chis: candho che agabbat de múrghere che acósiat sos mojos e bi chis betat sas pedras (C.Frau)◊ semus andhaos paris a bi chis leare s’immurzu (che lis = bi chis)/ a./c.: sa /c/ de cuménciu de custu che no càmbiat mai sonu agatandhosi apustis de vocale: za ch'est = nr. zachèste, ti che fist aviada = tichevíst aviada, mi che cheria cue = michegheriagúe (ma, comente si podet bíere, lassat cambiare sonu a sa cunsonante de cuménciu de su foedhu chi portat ainnanti, giustu segundhu sa régula de is cuns. mudòngias); andhare, bènnere, torrare a che unu (nau sèmpere de gente)= anch'e unu, a su logu aundi est ccn.
Synonyms e antonyms
abinche,
ci
Sentences
si no si lu tentant, che lis furant su bestiàmine ◊ su culurgione dhu faet mannu: prus de deghe no che ndh'istat in su canistedhu! ◊ che li ant segadu s'anca ◊ si che at béndhidu totu ◊ custu che lu leo a domo ◊ che so pigadu in montes ◊ ch'est essidu in América ◊ no ti che fist aviada? ◊ che li so andhadu acurtzu ◊ mi ch'est fuidu de manos ◊ bogachelu a fora! ◊ noche tucamus a sa festa ◊ so andhendhemiche a domo ◊ mi che ghiro a bidha ◊ che la frundho cantu mi andhat sa manu ◊ una mama preghendhe at isperadu pro unu fizu rútuche in su putu (G.Fadda)◊ torrachei a mi agatare! ◊ benichei candho cheres, a domo! ◊ intrachei linna, a su fogu!◊ su pane si faet còghere in su colostru fintzas a chi dhu suspiri ◊ bisonzat de chi dha bogare a fora! ◊ - it'ora ch'est? - che sunt sas bàtoro!
2.
su chi ses chirchendhe ch'est ◊ fradile tou si ch'est bidu? ◊ in custa domo abberichei a cambiare s'ària! ◊ inoghe sunt triballendhechei ◊ lu so aisetendhe ma no si ch'est bidu ancora ◊ sa pisedha che àltziat in s'iscala ◊ che colat tempus meda faghindhe custa cosa ◊ che a issa no nce n'aiat àtera! ◊ si no che fut istada sa mama, su pipiu no aiat ischípiu ite fàere ◊ mi che cheria cue!◊ amamia fintzas a candu no mi chi morzu
3.
su pane si ch'est intostadu, s'abba si ch'est sica, su fogu si ch'est mortu e sa linna agabbada, su nie si ch'est sortu, che ant iscontzadu sa domo ◊ cumpresa che l'as! ◊ apo a godire candho che so mortu (L.Loi)◊ si ch'est faghindhe tardu ◊ non che arrennessiat mancu a che bogare faedhu
4.
menzus chi sias vénniu tue a che mene ◊ fit cumbintu de andhare a che fémina onesta (G.F.Sedda)
Etymon
ltn.
hinc(e)
Translations
French
y,
en
English
there
Spanish
allí,
ahí,
de él (de ella,
de ellos,
de ellas),
de eso
Italian
ci,
ce,
ne (avverbi di luogo)
German
dort.
chimentàre , vrb: cimentai Definition
fàere a orrugos; fàere chimentu, rumore coment'e de cosa segandho; malatratare / cimentai tropu un'animali = istracàrelu a tropu
Synonyms e antonyms
acacigai,
arrogai,
fraganare,
filchinare,
malatratai,
segai
Sentences
chimenta linna a su fogu! ◊ sos carabbineris l'ant trabentau focu e li ant chimentau su bratzu ◊ si no ti ndhe andhas t'iscràbigo su bàculu a costas e ti chimento onzi mermu! ◊ su porcu cheret totu chimentadu pro lu cufetare e collire
2.
chimentat in s'iscontza cabertura s'abba chi est proindhe a tragonaza ◊ totu custos corpos, ite sunt chimentendhe cue supra?!
Etymon
srd.
Translations
French
réduire qqch. en morceaux
English
to shatter
Spanish
romper,
desmenuzar
Italian
frantumare,
smozzicare
German
zertrümmern,
zerschneiden.
chirchinàre , vrb: crichinare Definition
segare una parte pitica de is cosas in su sensu de sa largària faendhodhas prus curtzas
Synonyms e antonyms
acurtzai,
cercinae,
chertzinare,
ilmutzare,
incruciai,
secare
| ctr.
aciungi,
illonghiare
Sentences
su ferreri críchinat e aggualat sas ungras de sos boes, ferrèndhelos ◊ su póberu no at àteru aficu si no sa miserina zoronada e sempre chi la servit a su ricu benit sas piús boltas chirchinada (M.Murenu)
2.
intra a ballare coi chirchinada, como chi zughes sa munnedha noa!
Etymon
ltn.
circinare
Translations
French
raccourcir,
mettre en lambeaux
English
to tear to pieces,
to shorten
Spanish
acortar
Italian
raccorciare,
sbrindellare
German
verkürzen,
zerfetzen.
citàre , vrb: tzitare Definition
pònnere a unu in càusa, denuntziare
Translations
French
appeler en justice
English
to convene
Spanish
llevar a juicio
Italian
chiamare in giudìzio
German
jdn. verklagen.
coigiàre , vrb: acogiai,
coigliai,
coillai,
coizari,
coizare,
cuillai,
cuizare Definition
lassare, lassare a s'assegus, a parte de apalas, a una parte, agoa; abbarrare o istare agoa de is àteros in d-unu andhare / coillai úrtimu = abbarrare úrtimu
Synonyms e antonyms
abarrai,
acadiare,
acojanare,
apaltare,
cambare,
codiare,
cogiai,
incoizare,
lassai
| ctr.
pigai,
furai
Sentences
beta unu pagu lestru ca sinono s'isterzu coizat e ti che ruet su late a terra! ◊ est pentzendu a si fai cuillai su civraxu, ca tenit fàmini
2.
de su prochedhu no ndhe ant coigiau mancu unu biculedhedhu ◊ no ses mortu ma ti coillant pagus minutus de vida ◊ portanci is cuatru marengus chi ti funt coillaus ◊ si est postu a curri cun totu is fortzas chi dhi coillànt ◊ s'arveghe chi si fut coizada est torrendhe a su cuile
3.
mi che sunt furendhe totu in s'ortu: no bi coizant mancu foza, no de si che collire sa cosa! ◊ cussu no coígiat un'ispistoru de casu
Etymon
srd.
Translations
French
laisser ou rester en arrière
English
to leave,
to stay back
Spanish
dejar,
quedar atrás
Italian
lasciare,
accantonare,
restare indiètro
German
lassen,
beiseitelegen,
zurückbleiben
collobbiàre , vrb Definition
pigare o giare collóbbia, arrennegu, tzacu
Synonyms e antonyms
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
no mi collóbbies!
Etymon
srd.
Translations
French
s'indigner,
se mettre en colère
English
to anger
Spanish
irritarse,
enfadarse
Italian
sdegnarsi,
adirare
German
sich entrüsten,
sich erzürnen.
comparadòri , nm: comporadore,
comporatore,
compradori Definition
chie faet sa còmpora, mescamente nau de chie dhu faet a mestieri po bèndhere torra / essire c. = bènniri ccn. chi bollit comporai
Synonyms e antonyms
arragateri,
comporante
| ctr.
bendhidore
Sentences
is comparadoris fiant essius luegus ◊ bi at bénnidu comporadores e ant cuntratadu pro bèndhere sos anzones ◊ sos comporatores fint già turvandhe sa robba chi aiant comporatu! ◊ si mi essit comporadore bendho su bestiàmine ◊ totu is compradoris iant cicau de dhu cullunai
Etymon
srd.
Translations
French
acheteur,
marchand en gros
English
buyer,
wholesaler
Spanish
comprador,
mayorista
Italian
compratóre,
acquirènte,
grossista
German
Käufer,
Großhändler.
cóncu , nm: cuncu Definition
genia de istrégiu, mescamente de linna a pònnere a papare a su porcu, a catzigare su furesu, s'àghina, ammurgiare su casu; concale de porcu / bufare totu a unu c. = totu a unu tirone, chentza torrare àlidu
Synonyms e antonyms
lacu,
pica
Sentences
pica cussa baca e múrghela a cussu concu de preda ◊ sos bervegarzos zughiant murtorzos, zodharzos e concos pro ammurzare su casu
2.
in sa funtana at bíbiu abba chin sas manos a concu
3.
pigat unu tzicherone de late e si che dhu bufat totu a unu cuncu ◊ bidindhe cudha isprammada bi faet bufare unu cuncu de abba
Surnames and Proverbs
smb:
Concu
Scientific Terminology
stz
Etymon
srd.
Translations
French
auge en bois
English
big wooden basin
Spanish
recipiente de madera
Italian
gròssa cónca di légno
German
großes Holzgefäß.
corrutàe, corrutài, corrutàre , vrb: acorrutare,
currutare Definition
fàere su corrutu, pònnere su dolu po ccn., portare bestimentu de singiale po unu mortu
Sentences
coro meu istimadu, si andhas a Torinu ti corruto che mortu! ◊ at corrutadu sos mannos chi che li fint mortos ◊ si morzo innantis, corrútami tue! ◊ ses a conca falada pares currutandhe!
Etymon
srd.
Translations
French
être en deuil,
prendre le deuil
English
to be in mourning,
to go into mourning
Spanish
estar en duelo
Italian
èssere in lutto,
méttere il lutto
German
Trauer tragen.
cotonàlla , nf Definition
orrobba, bestimentu de cotone
Translations
French
vêtement en coton
English
cotton goods
Spanish
ropa de algodón
Italian
cotonerìa
German
Baumwollware.
cramàri , vrb Definition
pònnere in giustítzia a unu po calecuna diferéntzia o iscórriu
Synonyms e antonyms
carelare,
tzitare
Translations
French
citer en justice
English
to convene
Spanish
citar en juicio
Italian
citare in giudìzio
German
gerichtlich verklagen.