Abbreviations Legenda | Symbols Legend

aferritàre , vrb Definition fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru Synonyms e antonyms marcare Sentences in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine Etymon srd. Translations French marquer le bétail au fer rouge English to brand Spanish marcar, herrar Italian marchiare German kennzeichnen.

castagnètas , nf pl: castangetas, castanzetas Definition genia de tauledhas piticas po dhas sonare e genia de tzàcurru chi si faet cun custas etou o a pódhighes; ferru de frisare is pilos; ferros po acapiare is manos de un'arrestau; su sing. sa castagneta est sa dente de su sirbone chi, in sa barra de pitzu, currespondhet a sa sanna in sa barra de fundhu Synonyms e antonyms griglione, musa 1 Scientific Terminology ans, crn Etymon spn. castañetas Translations French castagnettes, fer à friser, menottes English manacles, castanets Spanish castañuelas Italian nàcchere, calamistro, manétte German Kastagnetten, Brenneisen, Handschellen.

colàda , nf: colata Definition su colare, su passare; su logu inue si passat o un'iscuta de tempus, un'intrada una essia lestra a unu logu; unu tanti; una manu (de trebballu), una lómpia lestra, faendho trebballu / èssere in c. = aundi si passat o si depit passai, candu si passat, passendi Synonyms e antonyms passera / atraessada, passada, trasida Sentences a domo sua bi so intradu una colada ◊ s'ortu est in colada, a oru a caminu!, e bi so intradu nessi a compidare 2. una colada de zente irbaia bi est in totue 3. in binza bi cheret dadu una colada de tzapu, nessi pro s'erba meda Etymon srd. Translations French passage, donner un coup de… (chiffon, fer, ect.) English rub, passage, soup Spanish pasaje, paso Italian passata German Seihen.

ferríghine , nf Definition iscadra o medra de ferru, s'iscartu de su ferru iscagiau in sa forredha de su ferreri o in logu inue iscàgiant ferru Synonyms e antonyms cagaverru, férrina Translations French scorie de fer English slag Spanish metralla, cagafierro Italian scòria di fèrro German Schmiedesinter.

ferrínu, férrinu , agt Definition de ferru, forte che ferru, chi giughet o cuntenet ferru / erba ferrina o de ferru = Piptatherum miliaceum Synonyms e antonyms ferrinzu Sentences sa preda ferrina bogat coment'e ruinzu chi ndhe faghet rúere fintzas s'intúnigu Etymon srd. Translations French ferrifère, semblable au fer English ferriferous, iron-like Spanish ferroso, de hierro Italian ferrìfero, ferroso, ferrigno German eisern.

ferrínzu , agt Definition chi est forte che ferru Synonyms e antonyms ferrinu 2. mancari siat betzu est ancora ferrinzu Etymon srd. Translations French de fer English hard Spanish férreo, de hierro Italian fèrreo German eisern.

ferrovía , nf, nm: ferruvia Definition bia o caminu de ferru fatu a binàrios po dhue passare is trenos Synonyms e antonyms línia Sentences intro de su ferruvia m'imbanchidho una banca…◊ s'istrada ingunis passat acanta a is binàrius de sa ferrovia ◊ fiat grae su trabballu de pistare giarra po sa ferrovia e po is orrugas! Translations French chemin de fer English railway Spanish ferrocarril (m) Italian ferrovìa German Eisenbahn.

férru , nm Definition metallu lúghidu in colore de chinisu, elementu chímicu de símbulu Fe, númeru atómicu 26, pesu atómicu 55,85, chi in natura si agatat prus che àteru a minerale: s'óssidu est s’orruina; bículu, orrugu de ferru; sa sonàgia chi si ponet a su bestiàmene e fintzes su sonu chi faet; su f. de prentzare, genia de aina de imbudhidare po dhu passare in s’orrobba a dh'istirare; su cartzíngiu de unos cantu animales impreaos a trebballare; in cobertantza, is dentes; aina de ferru po fàere ccn. trebballu (a/c. coment'e mtl. no tenet pl.)/ calidades de f.: ferru tzacadinu, chídrinu o crú, ferru pastosu o corriatzu; trebballu chi si faet a su ferru: cardai o ingrujare, mazare o arropai (po dhu alladiare), saldai o assardare; ainas: su pei de f. = genia de pei ue su sabbateri intrat s'iscarpa a puncitare su fundhu; ferru de frisai = pro allorigare is pilos; ferru de mina = genia de puntedhu fine e parívile, a un'ala a punta cun s’atza che un’iscrapedhu po fàere bucos in s’orroca a pònnere mina / erba de f. = duas crezes de erba: Piptatherum miliaceum e Atriplex prostrata Synonyms e antonyms farramenta, prància, sonàgia Idioms csn: a f. de cadhu = atrotiau acoment'e su ferru chi si ponit a is peis de su cuadhu; f. giogau = ferru triballadu; bochire a f. fritu = bociri cun ccn. aina chi pungit e segat (arrasoja, istillu); fai a f. fenugu = a sa biscaina, acomenti essit essit, arrogai, distrui totu; bortàresi a su f. ruju = no tènniri arrispetu po nudha e po nisciunus; èssere o istare a f. tuponadu (nadu de ccn.)= abarrai citiu Sentences su fatu est prus forti de su ferru ◊ est forte, tostu che ferru ◊ a fàghere custa cosa bi cheret carchi ferru ◊ li est faladu su ferru in su sàmbene: pro cussu s'intendhiat débbile débbile! 2. sas anzones mias fint un'apentu: lis deghiat prata e no ferru! ◊ torra a su sartu, ca intendis sa música de su ferru chi portat su bestiàmini ◊ allargu s'intendhiat su ferru de unu tazu 3. mastru Antó, si bi at ferros prontos bato s'ebba a la ferrare! 4. sos ladros a sos tempos si boltaiant a su ferru ruju, che furaiant totu 5. su carvonaju s'aviat a su buscu cun sos ferros in manu Surnames and Proverbs smb: Ferru Scientific Terminology mtl, chm Etymon ltn. ferrum Translations French fer English iron Spanish hierro Italian fèrro German Eisen.

filivérru , nm: filuverru Definition filu de ferru, fintzes un’orrugu (canna de f.); nau in cobertantza, abbardente, pitziosa / camba o canna de f.; calidades de filiverru: zingadu, ispinosu, fine, grussu, chídrinu, modhe Synonyms e antonyms / cdh. filufarru Sentences azis postu ferradas a balcones, filuverru pungosu in dogni gianna ◊ a prèndhere custa cosa che cheret duos filiverros Scientific Terminology mtl Translations French fil de fer English iron wire Spanish alambre Italian filo di fèrro German Eisendraht, Draht.

frisadòri , nm Definition ferru de frisai, genia de aina po allorighitare is pilos Synonyms e antonyms arrulladori Translations French fer à friser English curling-tongs Spanish tenacillas Italian arricciacapélli German Lockenformer, Frisierstab, Brennschere.

prància 1 , nf: prantza Definition orrugu ladu e grussu de ferru o àteru metallu grae chi s'imbudhidat a fogu o a currente fatu a manera de dhu pòdere aferrare a una manu, po istirare orrobba / prantza de ortigu = su ortigu a arrogus mannus comenti dhu bogant de is matas, apustis cotu e istirau Sentences sa prància candho est calda no si podet tocare ca brúgiat sa manu Scientific Terminology ans Etymon ctl., spn. planxa Translations French fer à repasser English flatiron Spanish plancha Italian fèrro da stiro German Bügeleisen.

«« Search again