Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

strunciósu , agt Definition chi costumat a stronciai, a strònciri, a fàere malu murru Synonyms e antonyms ammurrionadu, isamanchiosu, levadosu, strugnu Sentences sa fachi torra fàidi strunciosa e iscrafangiada, parit màscara maba candu est carrasegai (S.Baldino)◊ vustei est sempri strunciosu cun mimi: sceti candu c'est Tonedhu est allirgu! Etymon srd. Translations French qui fait la grimace English mincing Spanish remilgado Italian smorfióso German zimperlich.

studadòri , agt, nm: istudadore Definition chi o chie istudat Etymon srd. Translations French celui qui éteint English snufer Spanish apagador Italian spegnitóre German Löscher.

trachedhósu , agt Definition chi traghedhat, tzàcurrat, faet traghedhu, sonu de cosa tostada segandho; nau de ccn., chi si dha pigat po dónnia cosa Synonyms e antonyms trachedhadore, tzacarrosu, tzancurrosu Etymon srd. Translations French qui crépite English cracking Spanish crepitante Italian crepitante German knisternd.

trasséri , nm, agt Definition chi o chie est totu trassas, prenu de trassas malas Synonyms e antonyms abbiseri, ammalisciadu, fraíciu, imbodhiosu, maganzosu, malisciosu, prinnigheri, transosu, trassadori, trassàrgiu Sentences no fatzas sa trassera, chi mi dh'ant iscoviau! ◊ cussa zòvana fuit una trassera chi l'ischiat fagher bene sa cumédia! ◊ ma lah ca sunt trasseris cussos pulíticos, lah!…◊ cussu est trasseri che marxani 2. cun móvidas trasseras de serpente ti dat sa manu e pesat avolotu e candho cres chi l'as bene connotu de s'internu sa cara est diferente Etymon srd. Translations French rusé, celui qui fait des manigances English shrewd, plotter Spanish listo, espabilado Italian scaltro, macchinatóre German schlau, Anstifter.

trebiàli , nm, agt: trepejale, tribbiali, trobeale, trobiabi, tropeale, tropearzu, tropejale, trubiali Definition ufradura a cambúcios a fortza de portare trobeas; maladia a peis chi faet andhare is animales a tzopu e pèrdere is unghedhas; gente de trobeas o chi ponet trobeas, de trassas malas, dannàrgiu, malu, falsu, de no si ndhe pòdere fidare ca istat cuncordandho calecuna cosa a dannu de s'àteru Synonyms e antonyms catanzu, farabbutu, lacasinarju, sacajale, tascaresu, traitore, trobearzu, truntzedheri 2. sos porcos moriant de tropeale, de nodisu, de pigota, de bucamala, de fogale 3. issu est unu trebiali malu ◊ cussu tropejale de Musolinu nos at cambiatu sos lúmenes ◊ fit unu trepejale e imbolicosu ◊ trepejales, si no fint donatos de oro e de prata nche bortaiant sa cara ◊ su marissallu e su brigadieri aiant istigadu e porrogadu, ma onzi cosa andheit a favore de sos trobeales e los lasseint andhare ◊ su papàile dat s'imméntrigu, nostru trobeale Scientific Terminology mld, ntl Etymon srd. Translations French celui qui porte atteinte (à) English snarer, tempting Spanish maquinador Italian insidiatóre German Nachsteller.

trobeàrzu , agt Definition persona mala chi no faet a si ndhe fidare Synonyms e antonyms trebiali Etymon srd. Translations French celui qui porte atteinte (à) English tempting, tempter Spanish persona mala, de poco fiar Italian insidiatóre German Nachsteller.

turrionàju , nm: turronàgiu, turronaju, turronàrgiu, turronarju, turrunaju Definition chie faet o bendhet turrone Sentences est in donzi festa paret turronaju! ◊ sunt connotos sos turrionajos tonaresos Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French personne qui fait du nougat English torrone maker Spanish turronero Italian fabbricante di torróni German Nougathersteller.

urósu , agt: aurosu* Definition chi tenet bonas uras, chi portat fortuna Synonyms e antonyms afoltunadu, assortadu, auradu Sentences rusignolos e canàrios intonant s'urosu cantu Translations French qui a de la chance, qui porte bonheur English good wish, lucky Spanish que tienetrae buena suerte Italian augurale, fortunóso German Glückwunsch.

vidànu , agt Definition chi tenet vida, nau in su sensu de campare tempus meda Translations French qui vit longtemps English long-lived Spanish longevo Italian longèvo German langlebig.

zànita , nf, nm: giànnida*, zànitu Definition genia de apédhidu chi faent is canes candho funt cracandho o currendho un'animale, sa fera Synonyms e antonyms agiannitu, gànnida, tzànnida Translations French cri du chien qui halène English barking Spanish ladra Italian scagnìo German Gebell.