abbrigài , vrb: abbrigare 1,
abbrigari,
arbigai,
arvigai,
avrigai,
obrigai Definition
orrubiare su ferru in su fogu fintzes a candho essit modhe de dhu pòdere trebballare
Synonyms e antonyms
arrubiai,
cardiare,
cardigiai,
incrabigai,
ingrujare
Sentences
su sole in istade abbrigat fintzes is pedras ◊ arvigai unu ferru in su fogu ◊ s'arroca pariat chi dh'iat abbrigada su ferreri
2.
ananti de unu trébini avrigau, cussu puru est de bonu coru! ◊ at fatu is istampus a su sulitu cun d-unu ferru arbigau
Etymon
srd.
albicare
Translations
French
rendre brûlant,
chauffer au rouge,
à blanc
English
to make red-hot,
to incandesce
Spanish
calentar al rojo,
encandecer
Italian
arroventare
German
glühen machen.
abbrigaméntu , nm Definition
su abbrigare unu metallu fintzes chi essit modhe de dhu pòdere istirare, trebballare
Synonyms e antonyms
abbrigadura,
cardigiadura,
ingrujadura
Scientific Terminology
frr
Etymon
srd.
Translations
French
chauffage au rouge
English
making red-hot
Spanish
calda
Italian
arroventaménto
German
Glühen.
aferritàre , vrb Definition
fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru
Synonyms e antonyms
marcare
Sentences
in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine
Etymon
srd.
Translations
French
marquer le bétail au fer rouge
English
to brand
Spanish
marcar,
herrar
Italian
marchiare
German
kennzeichnen.
amuràu , agt: muradu* Definition
chi est de colore orrúbiu cotu, agiummai furriandho a su niedhu
Synonyms e antonyms
fràchidu
Sentences
mantas amuradas ant postu me is fentanas
Scientific Terminology
clr
Translations
French
paonage,
rouge vermeil
English
vermilion,
purple
Spanish
morado
Italian
paonazzo,
vermìglio
German
violett,
hochrot.
arrubiètu , nm Definition
genia de cosa orrúbia chi si frigant in cara e mescamente in lavras is féminas po si pàrrere de prus, po fàere prus bella sa carrítzia
Synonyms e antonyms
arrubiedhu,
arrubighita
Sentences
su trucu est cussa cosa chi si ponint in faci po si fai bellas, is féminas: s'arrubietu po is trempas
Translations
French
rouge à lèvres
English
lipstick
Spanish
barra de labios,
arrebol
Italian
rossétto
German
Lippenstift.
arrúbiu , nm, agt: orrúbiu,
rúbiu* Definition
genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu
Synonyms e antonyms
porporinu
Idioms
csn:
faisí a. = fàgheresi ruju in cara de sa birgonza; is arrubiedhus = marcos rujos in cara in s'ispuntone de sos càvanos; s'a. de s'ou = oidedhu, ollanu
Sentences
est arrúbiu che piberoni ◊ de sa bregúngia si est fata arrúbia che càvuru cotu ◊ su caboni portat sa cogorista arrúbia che su coradhu
Scientific Terminology
clr
Translations
French
rouge
English
red
Spanish
rojo
Italian
rósso
German
Rot.
arrujatzàu , agt Definition
orrúbiu de maladia, de s'immarritzone, de sa múngia
Synonyms e antonyms
ingrujatzadu
Sentences
candho mai carchi cabadhari bièndheti goi arrujatzada no ndh'at a àere dolu e ti nche picat?!
Etymon
srd.
Translations
French
rougi,
rouge
English
reddened
Spanish
enrojecido
Italian
arrossato
German
gerötet.
cannonàdu , nm, pps: cannonatu,
cannonau Definition
calidade de àghina niedha chi giaet unu de is méngius binos sardos / coment'e pps., de cannonare
Synonyms e antonyms
cagnolare
Sentences
su cannonau cosa sua si callat in s’unga!
Scientific Terminology
frt, bfg
Translations
French
vin rouge exquis
English
delicious wine of red quality
Spanish
garnacha
Italian
vino prelibato di qualità róssa
German
köstliche Rotweinsorte.
cardiàre , vrb Definition
giare sa càrdia, callentare (ferru o àteru metallu) fintzes chi essit abbrigau agiummai de s'iscagiare
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiai,
arrujire,
cardigiai,
ingrujare,
orruviare
2.
ti at a inchèndhere semper de piús a fundhu finas a ti cardiare sa cusciénscia (N.Puggioni)
Etymon
spn.
caldear
Translations
French
chauffer au rouge
English
to make red-hot
Spanish
caldear,
calentar al rojo
Italian
arroventare
German
zum Glühen bringen.
cariasínu , agt Definition
chi est de cheréssia, in colore de cheréssia, che cheréssia / olia cariasina = zenia de olia de cufetu, tundha
Synonyms e antonyms
arrubiastu,
rujastrinu,
rujatu,
rujonzu
/
tundhatzu
Sentences
est bellu cussu pane chin su butone cariasinu in mesu
Etymon
srd.
Translations
French
rouge cerise
English
cherry red
Spanish
cereza
Italian
ciliegiòlo
German
Weichselkirsche.
ingrujàdu , pps, agt: irrujau Definition
de ingrujare
Synonyms e antonyms
abbrigau,
inchesu
Translations
French
brûlant,
rouge,
ardent
English
scorching
Spanish
incandescente,
candente
Italian
arroventato,
rovènte
German
glühend.
ingrujadúra , nf: irrujadura Definition
su ingrujare; fintzes su si fàere orrúbiu, nau de sa carre
Synonyms e antonyms
abbrigadura,
abbrigamentu,
arrujadura,
cardigiadura
Etymon
srd.
Translations
French
chauffage au rouge,
incandenscence
English
red-heat
Spanish
incandescencia
Italian
arroventatura,
incandescènza
German
Glühendmachen,
Glut.
ingrujàre , vrb: ingruzare,
irrujare Definition
callentare su ferru (o àteru metallu) a puntu de essire orrúbiu; nau de cosas de papare (frutos), essire orrúbios, cotos, lómpios
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiai,
arrubiscai,
arrujire,
cardiare,
cardigiai,
imbudhidai,
irrujire,
orruviare
| ctr.
ifridare
Sentences
sas ancas si li fint pinnigadas e allorumadas che duos ferros irrujados ◊ pro còghere su late in su maninzone, antigamente, ingruzaiant pedras biancas e che las betaiant a mesu
2.
sa cariasa est irrujendhe
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer au rouge
English
to make red-hot
Spanish
calentar al rojo
Italian
arroventare
German
glühend machen.
ingrujatzàdu , agt: irrugiatzadu,
irrujatzadu Definition
chi est orrúbiu de maladia, de s'immarritzone, de sa múngia
Synonyms e antonyms
arrujatzau,
irrubiau,
rubisconau
Sentences
so deo cussa pitzinna a càvanos irrugiatzados e una manu in busciaca ◊ ite at papau s'ebba chi zughet sa buca ingrujatzada?
Etymon
srd.
Translations
French
rougi,
rouge
English
reddened
Spanish
enrojecido
Italian
arrossato
German
gerötet.
rúbiu , nm, agt: arrúbiu,
orrúbiu,
rúgiu,
ruju,
rúviu,
ruxu,
ruzu Definition
genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu / genias de ruju: ruju pràchidu (colore de fràmula de fogu, r. che pudhu, che pumata, che coradhu), ruju meru, ispabajau (ruju deunudotu, totu, meda)
Synonyms e antonyms
porporinu,
rubiscu,
rusu
Idioms
csn:
fàgheresi ruju in cara de sa birgonza, fàghere sa fatza ruja = faisí arrúbiu, arrubèschere; bortàresi a su ferru ruju = no tènniri arrispetu po nudha e po nisciunus; frades rujos = su fogu fuidu; àrias rúgias de sole… faghet tempus malu!
Sentences
no s'ischit si est niedhu, rúviu o biancu ◊ si est fatu ruju ruju e no resultat a nàrrere paràula ◊ giuto sos càvanos ruxos che pumatos ◊ sas àgheras si sont fatas rujas dae sas lampitzatas ◊ issa fuit bene fata, galana, bianca e ruja che una mela rosa ◊ ite bellas chi sunt, chie niedha chie ruza, custas féminas! ◊ in bidha sa chéxia est ruxa
Surnames and Proverbs
smb:
Rubiu, Ruggiu, Rugiu, Ruiu, Ruju
Scientific Terminology
clr
Etymon
ltn.
rubeus
Translations
French
rouge
English
red
Spanish
rojo
Italian
rósso
German
Rot.
sannóbidu , nm, nf: cenóbida,
sinóbida,
senóbide,
senóbidu Definition
colore unu pagu orrúbiu, genia de terra po giare su colore orrúbiu
Synonyms e antonyms
màngala
/
cdh. tzinópia
Etymon
itl.
sinòbbita
Translations
French
rubrique,
terre rouge
English
sinopite,
red ochre
Spanish
almagre,
ocre rojo
Italian
sinòpia,
òcra róssa
German
Eisenocker.
sàrpa , nf: assarpa,
tzarpa Definition
calidades de sàlighe, ma mescamente s'ollastu o ollastedhu de arriu
Synonyms e antonyms
atoa,
sàbixi
Scientific Terminology
mt, Salix alba, S. aurita, S. fragilis, S. purpurea
Etymon
ltn.
saripha
Translations
French
saule rouge
English
willowtree
Spanish
sarga,
mimbrera
Italian
sàlice rósso
German
Purpurweide.
signàre , vrb: sinnai,
sinnare Definition
fàere su singiale de sa grughe; fàere is sinnos a su bestiàmene in is origas; pònnere o lassare singiale, marcu de calecunu cropu o istrúpiu, fintzes sestare sa tula arandho o semenandho
Synonyms e antonyms
malcare
Sentences
a su mortu l'ant bestidu e sinnadu a corpus fritu ◊ candho s'intrat a crésia si sinnat ◊ m'imbenujo e mi ponzo a mi sinnare ◊ tràtalu cun pitzinnas, ca s'ides nuda a mie ti ndhe sinnas! ◊ eo ti sinno in lúmene de su Babbu, de su Fizu e de s'Ispíridu Santu!
2.
s'anzone fit sinnatu: zuchiat una grunninina in sa punta de s'oricra ◊ sas anzonedhas pesadas cherent sinnadas ◊ depiant aproillai unus cantu cumpàngius ca depiaus sinnai is angionis
3.
in su sentidu meu sa bértiga de s'istadea àsciat e falat ca no lu sinnat su pesu de sas dudas! (F.Múrtinu)◊ li fit assénnita chin su chicaju e si no si fit reminata a nche brincare sa gianna l'aiat sinnata male
Etymon
ltn.
signare
Translations
French
faire le signe de la croix,
marquer le bétail au feu rouge
English
to countermark,
to cross oneself
Spanish
persignarse,
santiguarse,
marcar
Italian
fare il ségno della cróce,
contrassegnare
German
das Kreuzzeichen machen,
kennzeichnen.