abbrigài , vrb: abbrigare 1, abbrigari, arbigai, arvigai, avrigai, obrigai Definition orrubiare su ferru in su fogu fintzes a candho essit modhe de dhu pòdere trebballare Synonyms e antonyms arrubiai, cardiare, cardigiai, incrabigai, ingrujare Sentences su sole in istade abbrigat fintzes is pedras ◊ arvigai unu ferru in su fogu ◊ s'arroca pariat chi dh'iat abbrigada su ferreri 2. ananti de unu trébini avrigau, cussu puru est de bonu coru! ◊ at fatu is istampus a su sulitu cun d-unu ferru arbigau Etymon srd. albicare Translations French rendre brûlant, chauffer au rouge, à blanc English to make red-hot, to incandesce Spanish calentar al rojo, encandecer Italian arroventare German glühen machen.
abbrigaméntu , nm Definition su abbrigare unu metallu fintzes chi essit modhe de dhu pòdere istirare, trebballare Synonyms e antonyms abbrigadura, cardigiadura, ingrujadura Scientific Terminology frr Etymon srd. Translations French chauffage au rouge English making red-hot Spanish calda Italian arroventaménto German Glühen.
aferritàre , vrb Definition fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru Synonyms e antonyms marcare Sentences in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine Etymon srd. Translations French marquer le bétail au fer rouge English to brand Spanish marcar, herrar Italian marchiare German kennzeichnen.
amuràu , agt: muradu* Definition chi est de colore orrúbiu cotu, agiummai furriandho a su niedhu Synonyms e antonyms fràchidu Sentences mantas amuradas ant postu me is fentanas Scientific Terminology clr Translations French paonage, rouge vermeil English vermilion, purple Spanish morado Italian paonazzo, vermìglio German violett, hochrot.
arrubiètu , nm Definition genia de cosa orrúbia chi si frigant in cara e mescamente in lavras is féminas po si pàrrere de prus, po fàere prus bella sa carrítzia Synonyms e antonyms arrubiedhu, arrubighita Sentences su trucu est cussa cosa chi si ponint in faci po si fai bellas, is féminas: s'arrubietu po is trempas Translations French rouge à lèvres English lipstick Spanish barra de labios, arrebol Italian rossétto German Lippenstift.
arrúbiu , nm, agt: orrúbiu, rúbiu* Definition genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu Synonyms e antonyms porporinu Idioms csn: faisí a. = fàgheresi ruju in cara de sa birgonza; is arrubiedhus = marcos rujos in cara in s'ispuntone de sos càvanos; s'a. de s'ou = oidedhu, ollanu Sentences est arrúbiu che piberoni ◊ de sa bregúngia si est fata arrúbia che càvuru cotu ◊ su caboni portat sa cogorista arrúbia che su coradhu Scientific Terminology clr Translations French rouge English red Spanish rojo Italian rósso German Rot.
arrujatzàu , agt Definition orrúbiu de maladia, de s'immarritzone, de sa múngia Synonyms e antonyms ingrujatzadu Sentences candho mai carchi cabadhari bièndheti goi arrujatzada no ndh'at a àere dolu e ti nche picat?! Etymon srd. Translations French rougi, rouge English reddened Spanish enrojecido Italian arrossato German gerötet.
cannonàdu , nm, pps: cannonatu, cannonau Definition calidade de àghina niedha chi giaet unu de is méngius binos sardos / coment'e pps., de cannonare Synonyms e antonyms cagnolare Sentences su cannonau cosa sua si callat in s’unga! Scientific Terminology frt, bfg Translations French vin rouge exquis English delicious wine of red quality Spanish garnacha Italian vino prelibato di qualità róssa German köstliche Rotweinsorte.
cardiàre , vrb Definition giare sa càrdia, callentare (ferru o àteru metallu) fintzes chi essit abbrigau agiummai de s'iscagiare Synonyms e antonyms abbrigai, arrubiai, arrujire, cardigiai, ingrujare, orruviare 2. ti at a inchèndhere semper de piús a fundhu finas a ti cardiare sa cusciénscia (N.Puggioni) Etymon spn. caldear Translations French chauffer au rouge English to make red-hot Spanish caldear, calentar al rojo Italian arroventare German zum Glühen bringen.
cariasínu , agt Definition chi est de cheréssia, in colore de cheréssia, che cheréssia / olia cariasina = zenia de olia de cufetu, tundha Synonyms e antonyms arrubiastu, rujastrinu, rujatu, rujonzu / tundhatzu Sentences est bellu cussu pane chin su butone cariasinu in mesu Etymon srd. Translations French rouge cerise English cherry red Spanish cereza Italian ciliegiòlo German Weichselkirsche.
ingrujàdu , pps, agt: irrujau Definition de ingrujare Synonyms e antonyms abbrigau, inchesu Translations French brûlant, rouge, ardent English scorching Spanish incandescente, candente Italian arroventato, rovènte German glühend.
ingrujadúra , nf: irrujadura Definition su ingrujare; fintzes su si fàere orrúbiu, nau de sa carre Synonyms e antonyms abbrigadura, abbrigamentu, arrujadura, cardigiadura Etymon srd. Translations French chauffage au rouge, incandenscence English red-heat Spanish incandescencia Italian arroventatura, incandescènza German Glühendmachen, Glut.
ingrujàre , vrb: ingruzare, irrujare Definition callentare su ferru (o àteru metallu) a puntu de essire orrúbiu; nau de cosas de papare (frutos), essire orrúbios, cotos, lómpios Synonyms e antonyms abbrigai, arrubiai, arrubiscai, arrujire, cardiare, cardigiai, imbudhidai, irrujire, orruviare | ctr. ifridare Sentences sas ancas si li fint pinnigadas e allorumadas che duos ferros irrujados ◊ pro còghere su late in su maninzone, antigamente, ingruzaiant pedras biancas e che las betaiant a mesu 2. sa cariasa est irrujendhe Etymon srd. Translations French chauffer au rouge English to make red-hot Spanish calentar al rojo Italian arroventare German glühend machen.
ingrujatzàdu , agt: irrugiatzadu, irrujatzadu Definition chi est orrúbiu de maladia, de s'immarritzone, de sa múngia Synonyms e antonyms arrujatzau, irrubiau, rubisconau Sentences so deo cussa pitzinna a càvanos irrugiatzados e una manu in busciaca ◊ ite at papau s'ebba chi zughet sa buca ingrujatzada? Etymon srd. Translations French rougi, rouge English reddened Spanish enrojecido Italian arrossato German gerötet.
rúbiu , nm, agt: arrúbiu, orrúbiu, rúgiu, ruju, rúviu, ruxu, ruzu Definition genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu / genias de ruju: ruju pràchidu (colore de fràmula de fogu, r. che pudhu, che pumata, che coradhu), ruju meru, ispabajau (ruju deunudotu, totu, meda) Synonyms e antonyms porporinu, rubiscu, rusu Idioms csn: fàgheresi ruju in cara de sa birgonza, fàghere sa fatza ruja = faisí arrúbiu, arrubèschere; bortàresi a su ferru ruju = no tènniri arrispetu po nudha e po nisciunus; frades rujos = su fogu fuidu; àrias rúgias de sole… faghet tempus malu! Sentences no s'ischit si est niedhu, rúviu o biancu ◊ si est fatu ruju ruju e no resultat a nàrrere paràula ◊ giuto sos càvanos ruxos che pumatos ◊ sas àgheras si sont fatas rujas dae sas lampitzatas ◊ issa fuit bene fata, galana, bianca e ruja che una mela rosa ◊ ite bellas chi sunt, chie niedha chie ruza, custas féminas! ◊ in bidha sa chéxia est ruxa Surnames and Proverbs smb: Rubiu, Ruggiu, Rugiu, Ruiu, Ruju Scientific Terminology clr Etymon ltn. rubeus Translations French rouge English red Spanish rojo Italian rósso German Rot.
sannóbidu , nm, nf: cenóbida, sinóbida, senóbide, senóbidu Definition colore unu pagu orrúbiu, genia de terra po giare su colore orrúbiu Synonyms e antonyms màngala / cdh. tzinópia Etymon itl. sinòbbita Translations French rubrique, terre rouge English sinopite, red ochre Spanish almagre, ocre rojo Italian sinòpia, òcra róssa German Eisenocker.
sàrpa , nf: assarpa, tzarpa Definition calidades de sàlighe, ma mescamente s'ollastu o ollastedhu de arriu Synonyms e antonyms atoa, sàbixi Scientific Terminology mt, Salix alba, S. aurita, S. fragilis, S. purpurea Etymon ltn. saripha Translations French saule rouge English willowtree Spanish sarga, mimbrera Italian sàlice rósso German Purpurweide.
signàre , vrb: sinnai, sinnare Definition fàere su singiale de sa grughe; fàere is sinnos a su bestiàmene in is origas; pònnere o lassare singiale, marcu de calecunu cropu o istrúpiu, fintzes sestare sa tula arandho o semenandho Synonyms e antonyms malcare Sentences a su mortu l'ant bestidu e sinnadu a corpus fritu ◊ candho s'intrat a crésia si sinnat ◊ m'imbenujo e mi ponzo a mi sinnare ◊ tràtalu cun pitzinnas, ca s'ides nuda a mie ti ndhe sinnas! ◊ eo ti sinno in lúmene de su Babbu, de su Fizu e de s'Ispíridu Santu! 2. s'anzone fit sinnatu: zuchiat una grunninina in sa punta de s'oricra ◊ sas anzonedhas pesadas cherent sinnadas ◊ depiant aproillai unus cantu cumpàngius ca depiaus sinnai is angionis 3. in su sentidu meu sa bértiga de s'istadea àsciat e falat ca no lu sinnat su pesu de sas dudas! (F.Múrtinu)◊ li fit assénnita chin su chicaju e si no si fit reminata a nche brincare sa gianna l'aiat sinnata male Etymon ltn. signare Translations French faire le signe de la croix, marquer le bétail au feu rouge English to countermark, to cross oneself Spanish persignarse, santiguarse, marcar Italian fare il ségno della cróce, contrassegnare German das Kreuzzeichen machen, kennzeichnen.