ammamizàre , vrb: ammammizare Definition
nau de animales e de gente, andhare, acortzire a sa mama, cricare sa mama po amparu; istare o èssere atacaos meda a sa mama
Synonyms e antonyms
ammammaritzare
Sentences
cussos crabitos si sunt ammamizados
Etymon
srd.
Translations
French
se réfugier dans les bras de sa mère
English
to shelter by one's own mother
Spanish
enmadrarse
Italian
rifugiarsi prèsso la madre,
èssere mólto attaccato alla madre
German
sehr an der Mutter hängen.
ammammaritzàdu , pps, agt Definition
de ammammaritzare; nau de ccn., chi est tropu atacau a sa mama
Synonyms e antonyms
cdh. ammammariciatu
Translations
French
qui est dans les jupes de sa mère
English
mummy's boy
Spanish
madrero
Italian
mammóne
German
sehr an der Mutter hängend.
brotài, brotàre , vrb Definition
su essire o bogare is cambos noos de is matas; su essire fora de s'abba de una vena
Synonyms e antonyms
afroghedhare,
apillonai,
brionare,
brionire,
broculare,
brundhire,
ibbrotare,
incorumedhai,
puzonire,
rebbrotai
/
benai,
bundhare,
tzurruare
Sentences
est che àlvure chena piús brotare fruas ◊ sas àrbures sunt brotendhe linna noa ◊ bi at unu fiore brotendhe ◊ sas fruedhas sunt brotendhe torra
2.
s'abba budhindhe ndhe brotat su bullu dae su labiolu ◊ ndhe brotat de abba frisca, cussa funtana!…◊ li brotaiat su sàmbene dae nares
3.
e cantas curreladas ti faghias cantendhe cantu in coro brotaias! ◊ li brotat dae coro s'augúriu prus bellu ◊ incantos divinos brotat sa terra
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
jaillir,
prendre sa source,
naître
English
to spring
Spanish
brotar,
manar
Italian
scaturire
German
sprossen,
quellen.
bullíre , vrb: pullire Definition
nau de is matas, bogare pigiones, cambos noos; nau de un'iferta, brotare, bogare, isparare
Synonyms e antonyms
brionire,
briorare,
broculare,
brotai
Sentences
as a bullire dae raighinas, ma sunt sempre fruedhas pirastrinas! (Cubeddu)
Translations
French
prendre sa source
English
to spring up
Spanish
brotar
Italian
pullulare
German
hervorsprießen.
culturínas , avb Definition
èssere in c. = àere belle e acabbau una cosa
Translations
French
toucher à sa fin
English
said of a situation coming to an end (action)
Spanish
estar en las últimas
Italian
agli sgóccioli
German
am Ende.
ilbiadíre , vrb: irbiarire Definition
fàere su colore prus craru, coment’e biancu, nau pruscatotu de bestimentu o trastu chi perdet su colore cotu
Synonyms e antonyms
irbianchire,
isarbiare,
isbisorire,
isbiorire,
ischizire
| ctr.
acotilai,
anniedhigai,
recòghere
Sentences
sa robba cheret torrada a tínghere ca si est irbiarida
Translations
French
perdre sa couleur,
décolorer
English
to fade
Spanish
desteñirse
Italian
sbiadire,
scolorire
German
verblassen,
verbleichen.
intanàe, intanài , vrb: intanare Definition
intrare a istare in sa tana, apartare, istare cuau, isserrau (fintzes in logu bastat chi siat)
Synonyms e antonyms
abbuare,
abbusare 1,
acalare,
aclisare,
acuae,
afufai,
ammagare,
apatai,
atanai,
atupare,
cuerrai,
frànghere,
imbusare,
impercusinare,
infoxinae,
inserrai,
intupai,
intuvedhare,
istichire,
istumponai
Sentences
s'intanant in sas tupas ◊ mellus chi t'intanis, margiani, in sa gruta: si mi arruis asuta, s'angioni dha smàrigas! (L.Matta)◊ si est intanadu in d-una gruta candho at ischidu chi lu fint chirchendhe
2.
a Frantzischedhu, candho ghiraiat a bidha, no li piaghiat a s'intanare intro de sos tzilleris
Etymon
srd.
Translations
French
rentrer dans sa tanière,
se cacher
English
to go back to one's den,
to hole up
Spanish
esconderse,
encerrarse
Italian
rintanarsi
German
sich verkriechen
irfocàre , vrb: irfogare,
isfogai,
sfogai Definition
iscapare, lassare andhare, essire comente faet calecuna cosa coment'e poderada, traténnia a fortza (dolore, maladia, arrennegu o àteru), nau fintzes in su sensu de àere allébiu
Synonyms e antonyms
isciogai
Translations
French
épancher sa douleur,
exaler sa colère,
éclater
English
to vent
Spanish
desahogar
Italian
sfogare
German
ablassen.
ischintolzàre , vrb: ischintorzare,
issintorgiare Definition
bogare sa chintorza, su chintórgiu; iscúdere, atripare a chintórgiu / ischintorzare de su risu = mòrriri, crepai de s'arrisu
Etymon
srd.
Translations
French
détacher sa ceinture
English
to unbelt
Spanish
sacarse el cinturón
Italian
levarsi la cintura
German
sich den Gürtel abnehmen.
istòlchere , vrb: istòrcere,
istòrchere,
istròcere,
istròchere,
istròghere,
istròtzere,
stòrciri Definition
foedhare trochendho is murros e faendho sa boghe che a sa persona de istròchere, fàere ingestos coment'e po pàrrere un'àteru po dhu pigare a befa, po erríere; fàere comente o su chi si connoschet a is àteros
Synonyms e antonyms
inzestrare,
istrocare,
istrochire
Sentences
mussegnore istorchet un'azichedhu sa cara e giúilat unu de sos príteros ◊ bellu pisedhu, ch'istrochet sa mama!…◊ nemos t'istrochet, a tie ◊ frade meu si mi abbaideit e comintzeit a m'istòlchere ◊ a noso nos istorcent ca naramus "geo"◊ contat sos contos a lenu istrochendhe boghes diversas e cambiendhe su tonu
2.
sos pitzinnos apómpiant a sos mannos, imparant e istorchent sos vissos puru
Etymon
srd.
Translations
French
contrefaire sa voix,
mimer,
imiter
English
to imitate
Spanish
remedar
Italian
scimmiottare,
imitare
German
nachahmen.
smandronài , vrb Definition
lassare sa mandronia
Synonyms e antonyms
ismandronire,
spreitzai
| ctr.
ammandronae
Etymon
srd.
Translations
French
guérir de sa paresse
English
to give up lazing
Spanish
desemperezarse
Italian
spoltronirsi
German
sich aufraffen.
speturriài , vrb: ispetorrare*,
spiturriai Definition
bogare is petorras fora ibbutonandho su bestimentu, ispogiare is petorras, istare a petorras nuas
Synonyms e antonyms
sborciai
Sentences
si spitúrriat sa camisa e nci fait arrui a terra su chi iat cuau in piturras
Translations
French
découvrir sa poitrine
English
to throw off one's breast clothes
Spanish
despechugarse,
descubrir el pecho
Italian
scoprirsi il pètto
German
die Brust entblößen.
súa , agt, prn Definition
agetivu e pronumene fémina (pl. suas) chi inditat possessu, su apertènnere o pertocare de sa cosa (o de is cosas) a una síngula persona tertza (de issu, de issa)/ a/c. foedhandho de ccn. e dependho inditare parentes suos, si ndhe faet a mancu de nàrrere cust'agt. (Antoni fit chistionendhe cun sa fiza, at murrunzadu cun sas connadas = si cumprendhet, cun sa filla sua, cun is connadas suas, de Antoni) e, comente a totu is possessivos, si pone apustis de su númene; coment'e prn. pigat sèmpere s'artículu (sa/sas/as/is); in calecuna bidha a làcana de foedhada dhu narant po agt. mascu puru, solu sing., ca no segant su foedhu in sa tónica e po no nàrrere duas vocales oguales: fígiu sua, babbu sua (ca no narant suo, ne sou, tirant prus a su camp. ma no narant sú/suu)
Idioms
csn:
a ora sua = a s'ora zusta, addata, candho andhat bene, menzus; fàghere de sa suas = fai cosas acomenti acostumat a ndi fai issu, issa, in su sensu de mali, po su torracontu suu, acomenti dhi parit e praxit; s'ala sua (nau de chinisisiat) = sa manu dereta, sa parti a dereta
Sentences
a sa cosa sua bi cheret donzunu isse ◊ su nuraxi fiat sa domu sua ◊ a sas fainas suas bi pesset isse! ◊ a Eleonora de Arborea sa morte l'at collida candho fit ancora in sa pienesa de sas possas suas (T.Mura)◊ Luisicu iat allutau is origas, ma no arrennesciat a cumprendi totu custu interessamentu de Pili po is cosas suas ◊ in s'istrada si andhat donzunu a s'ala sua ◊ fiza sua sa manna
2.
lah, narasidhu a Franciscu ca custas brebeis funt is suas! ◊ sas olias mias sunt pudadas, sas suas nono ◊ onzunu narat sa sua
3.
bi aiat manzanu chi a ora sua no mi daiat coro de mi ndhe pesare
4.
donniunu dha pentzat a modu sua
Etymon
ltn.
sua
Translations
French
sa,
la sienne
English
her (his)
Spanish
su,
suya
Italian
sua
German
ihre,
seine.