arrampanài, arrampanàre , vrb: arramponare Definition
baliare; si narat fintzes in su sensu de arrennèscere a bíere, apubare, assimbigiare
Synonyms e antonyms
abbabiai,
agguantai,
bagiulai,
dighire,
dollorai
Sentences
no lu poto piús arrampanare! ◊ canno fit imbreacu fit de cracu malu e nessune, petzi geo, resessiat a l'arramponare ◊ isse si creiat balente e no podiat arrampanare sa tzàntara chi li aiant fatu
2.
che at arrampanau un'astru chin su telescópiu
Etymon
srd.
Translations
French
supporter,
souffrir
English
to suffer,
to tolerate
Spanish
aguantar,
tolerar
Italian
sopportare,
tollerare,
soffrire
German
ertragen,
leiden.
arrèghere , vrb: arrei,
arrèiri,
arrere,
arreri,
rèere Definition
abbarrare firmos, sentza de andhare; si narat de vasu chi no est istampau ne tzacau chi mantenet su chi si betat aintru; rfl. su si lassare cosa angena; in cobertantza, aguantare is segretos; abbarrare a sa rea, prantaos, istrantagiaos / pps. arrésiu, arréssiu 1, arressu, arretu 1
Synonyms e antonyms
abèschere,
afrimai,
aguantai,
arrancare,
arreare,
arrèschere,
arressare,
obèschere,
rèere
/
arrègere
| ctr.
andai,
sfàiri
Idioms
csn:
abba arressa = apojada, frimma (e pro cussu mala puru); arrèiri unu secretu = muntènnere su segretu
Sentences
líbbera zente poética in s'amore in su bisonzu arressa, istrinta in su dolore (A.Casula)◊ si est arressu pro sempre su coro sou ◊ no est ne andhendhe e ne arressu ◊ si arreet un'iscuta iscultendhe ◊ in caminu imbenit a unu connoschente, l'arreghet e li nat cosa
2.
custu pitzeri no arreit àcua ◊ dèu pratzu, dèu leu, su chi bollu mi arreu ◊ a tui no fait a ti contai cosa ca no arreis nudha!
3.
no mi sumbullit meda, gopai, ca no mi arreu in cambas de s'istrachímini! ◊ fiat aici istancu chi no si arreiat in peis ◊ addaghi su muntone est mannu meda no si arrèt
Etymon
ltn.
regere
Translations
French
soutenir,
supporter
English
to support
Spanish
parar,
tenerse
Italian
fermare,
fermarsi,
règgere,
règgersi in pièdi
German
anhalten,
stehenbleiben,
halten,
sich aufrecht halten.
babiài , vrb: abbabiai,
baliai,
baliare,
balliai,
bariai,
paliare 1 Definition
pigare cun passiéntzia, padire, aguantare ifadu, istrobbu, unu male, un'ofesa o àteras cosas chi no praghent o chi faent male
Synonyms e antonyms
agguantai,
apoderae,
apompiai,
bagiulai,
dighire,
repetire,
subbacare,
sumportai
Sentences
no bàliat chi àtere s'intrudhet in sos fatos de sa famíllia sua ◊ bàliat pagu a dhi tocai sa punta de su nasu ◊ est a tzichírrius che cuadhu chi no bàbiat abruda! ◊ innanti fist maseda, andhendhe parias topa… como sa manu in sa gropa no bàlias! (G.Budroni)
Surnames and Proverbs
prb:
a mala boza si bàliant calches
Etymon
ltn.
baiulare
Translations
French
supporter
English
to tolerate
Spanish
aguantar
Italian
sopportare
German
ertragen.
bagiulài, bagiulàre , vrb: bajulare,
baxulare,
bazulare,
vajulare Definition
peleare, padire, suportare cun passiéntzia, aguantare a is dificurtades, a is sacrifícios, a is dolores, a is ifados e istrobbos
Synonyms e antonyms
abbabiai,
agguantai,
arrampanare,
dighire
Sentences
bàgiulet puru sa musca cadhina (S.Baldino)◊ sas crapitas no bajulabant s'acamu e comintzabant a iscradedhiare ◊ custos pitzinnos no si podent bazulare ◊ candho l'avio domada bazulavat sa manu in mesu de ancas ◊ ca so malu a sentire bàjulo totucantu a bonugoro ◊ custos annos no lu so baxulendhe su caldu! ◊ no bàgiulo mancu a mimi!
Surnames and Proverbs
prb:
chini non bàgiulat brulla no intrit in giogu
Etymon
ltn.
baiulare
Translations
French
supporter,
tolérer
English
to tolerate
Spanish
aguantar
Italian
tollerare
German
ertragen.
dighíre , vrb Definition
lassare cúrrere o padire un'ofesa, unu dolore, un’istrobbu, chentza ndhe fàere contu: s'impreat solu in sa forma de s'infiniu, cun su verbu pòdere e sèmpere po negare: no poto, no podes, no podet dighire
Synonyms e antonyms
abbabiai,
agguantai,
bagiulai,
dollorai
Sentences
no lu podiat dighire chi sa fiza aiat abbertu sa zanna pro collire su peus de sa bidha! ◊ no lu poto dighire su mi àere fatu custa befe chentza mancu li nàrrere nudha!
Translations
French
supporter,
tolérer
English
to tolerate
Spanish
tolerar,
soportar
Italian
tollerare,
soffrire
German
ertragen.