Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acíchidu, acíchiru , nm: assíchidu, atzíchidu, atzíchiru Definition su tímere chi naschit totinduna po calecuna cosa chi s'intendhet o chi capitat, prus che àteru de dannu o chi podet fàere dannu, èssere perigulosa Synonyms e antonyms arrore, asciuconu, assàntiu, assicu, assúmbridu, assústidu, avrina 1, ilgiru, isprama, tzurrumbu Idioms csn: pigai a. = leare assustru; cídrinu de s'a.; a. légiu, forti = assuconu mannu Sentences genti chi andàt a cicai iscruxoxus anca ndi beniant macus de s'assíchidu! ◊ mi ndi seu pigau un'atzíchiru!…◊ nosu dh’eus biu nontesta cussu mustajoni, de unu cantu si moreus de s’acíchiru! ◊ intendhendho su gugúliu de is canes si fut istridhida po s'assíchidu Etymon srd. Translations French peur English fear Spanish susto Italian spavènto German Schrecken.

apantéju , nm Synonyms e antonyms acíchidu, arrore, asciuconu, assàrtiu, assúmbridu, assústidu, ilgiru, ispantu, ispàsamu, isprama, tzurrumbu Sentences bidia sos chelos minetandhe s'apanteju Etymon srd. Translations French peur English fear Spanish miedo Italian paura German Angst.

assústidu , nm Definition assíchidu mannu, timoria meda Synonyms e antonyms acíchidu, arrore, asciuconu, asciustru, assàntiu, assàrtiu, assúmbridu, ilgiru, ispàsamu, isprama Etymon srd. Translations French grande frayeur English fear Spanish susto Italian spavènto German Schreck.

dutàre , vrb Definition àere duritu, istare coment'e timendho, tenendho bregúngia Sentences candho ti bido, bene meu, duto de ti faedhare Etymon itl. dottare Translations French hésiter, craindre English to hesitate, to fear Spanish vacilar, temer Italian peritarsi, avére timóre German sich scheuen.

pòre 1 , nm, nf Definition sentidu de timória, siat própriu in su sensu de tímere e siat fintzes solu in su sensu de no pràghere, de pàrrere tropu difícile, trebballosu, de dèpere sufrire meda, de fàere a tímere Synonyms e antonyms apantàviu, aporu, pagura Idioms csn: ómine de p. = severu, fintzas malu, ómine de fídigos; míntere, ghetare, pònnere p. = fàghere a timire, isarcare, parri tropu difícili, timiresila; ite pore!… = it'irgannu!, it'arrore! Sentences dabant ispintas chi ghetabant pore ◊ sos cadhos de abba istant a múghidas e a corrónchinos in notes de pore ◊ istanote su bentu est ghetandhe pore chin boches de tiliocas ◊ sa die mi at postu pore: s'ocrada sua terrorosa mi l'apo bida tantas dies supra de mene ◊ pache a su mortu: pore a su mortore! ◊ fint pastores e no timiant traschias e ne àteru: petzi sa zustíssia lis ghetabat pore ◊ puru sos suos l'ant lassadu solu in su Getsèmani, a Cristos: totugantos prenos de pore mannu sunt fuidos! ◊ no mi lasso destruire de sas pores inimigas ◊ issa, chin totu sos pores suos, no ischiat betare sale a padedha! 2. mi est betendhe pore a che pigare a montes a pè ◊ mi est betendhe pore a essire a fora, cun custu fritu! 3. sos élighes, ozastros seculares oe sunt rughes pídigas de pore (V.Becciu) Translations French crainte, peur English fear Spanish miedo, temor Italian timóre, paura German Angst.

tímere , vrb: tímede, timi, tímiri, tímmere, timmi Definition sentire pauria po cosa chi no si bolet, èssere giagaraos po calecunu dannu, dolore, perígulu, male chi podet capitare; àere calecunu pentzamentu, pentzare una dificurtade coment'e tropu manna, pentzare in su malu o chi podet capitare calecuna cosa chi no est aggradéssia, pentzare chi potzat acontèssere calecuna cosa de malu / pps. tímiu, tímidu; tímere chi…, chi no…; tímiri a istrillu, tímere a bentu = a meda, chei sa frea Synonyms e antonyms timire / dudai | ctr. arriscai Sentences sa guàrdia nos ispramàt candho fimis minores e la timmiant totus ◊ la moris a isprammu, ca at sa debbilesa de tímmere! ◊ pro su giustu no ndhe timas zente! (A.Casula)◊ asegus de su muru, su pitzinnu faet s'incora incora, timindhosidha a intrae ◊ timia a istare solu in montes ◊ bidu sa cosa male parada, is discèpolos ant tímmiu 2. no timas chi za ndhe ant fatu, de benefíssiu, cussos bentos!…◊ no timas za no mi che so andhendhe a logu, apo pagu gana de essire! ◊ e it'est, ti dha timis a ti ghetai a trabballai?! ◊ so timindhe a essire a fora, cun custu fritu! ◊ est giai dexi dis sempri proendi de sighiu e timu meda chi dha sigat ancora ◊ tocat a bufai s'àcua a istídhiu a istídhiu, timendi po no ispaciai ◊ timo chi a cust'ora no apent agabbadu sa faina ◊ cussu pisedhu no timet a faedhare male a unu mannu Surnames and Proverbs prb: chini timit, cosa depit ◊ mellus a timi chi no a provai Etymon ltn. timere Translations French craindre English to fear Spanish temer Italian temére German fürchten.

timoría, timória , nf: timuria, timúria Definition prus che àteru, su tímere, su istare timendho / intrare t., pònnere t. = cummentzai a tímiri, fai a tímiri Synonyms e antonyms pagura, paguria, timinzu | ctr. coragi Sentences dhis fut intrada a totus una grandu timoria ◊ sos astudhos pigant piús pro sas timorias chi no pro sos bonos sentimentos ◊ una timoriedha megat de mi pigai!…◊ si ponit peri a fai su mortu margiani po mi ponni timória ◊ sa timoria li lebabat binta Etymon srd. Translations French peur English fear Spanish miedo, susto Italian paura, spavènto German Furcht, Schreck.

«« Search again