Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

apostivigàre , vrb Definition decídere o precisare una cosa Synonyms e antonyms istabbilire Sentences apostivigamus sa die pro fàghere cussa cosa Translations French déterminer, définir English to fix Spanish determinar Italian determinare, stabilire German bestimmen.

fisciài , vrb: afissare, fissai, fissare Definition pònnere firmu, chi abbarret firmu; abbaidare a firmu, cun ogos firmos, a sa sighia a sa matessi cosa; decídere o istabbilire calecuna cosa (es. die, mese, una paga o àteru) Synonyms e antonyms firmai Sentences sa presa de sa currente cheret fissada a su muru 2. sos ojos mios, che làmpanas atzesas, fissaiant sena mòvere rista sa gianna de sos ballos ◊ a bortas sa maladia de s'ogu naschiat candho una pressona fissàt unu mortu ora meda 3. a it'ora at fissau sa riunioni su síndigu? ◊ a duchentos francos s'una su preju 'e sa pischedha est fissau (D.Ziranu) Etymon spn. fijar Translations French fixer English to fix Spanish fijar, establecer Italian fissare German befestigen, fixieren, starren, fixieren, festlegen.

impíciu , nm: impitzu Definition it'e fàere, faina, fintzes si no sèmpere est cosa de importu meda ma a dónnia modu de fàere etotu Synonyms e antonyms afracoxu, contibizu, faina, faustu, impédicu / ifadu, impabúciu, impàciu Idioms csn: fàghere i. fintzas sa coa de su batu, s'umbra sua etotu = tènnere ifadu de donzi cosighedha, andhare a manos iscutas pro no chèrrere leare nudha Sentences si pones fatu insoro ndh'essis macu cun impícios, fastizos e istragos (A.Dettori)◊ cun totu sos impitzos chi tenzo no faghet a mi mòere dae domo ◊ dognunu tenet s'impíciu sou! 2. chena ispera, si atuturrat preguntèndhesi a chie isse aiat dadu impitzu e proite, su li àere dadu un'ischintorzada a origras Etymon itl. Translations French gêne, embarras English fix Spanish quehacer Italian daffare, impìccio German Mühe, Verlegenheit.

incastrài , vrb: incastrare, incrastai 1, incrastare Definition pònnere in s'incàsciu, intrare apare duas cosas fatas adatas po torrare giustas s'una cun s'àtera (si narat fintzes de is dentes de duas orrodas chi girant intradas apare); fintzes trebballare a incrastas, coment'e faendho incrastas, trapadas, unu pagu a doladura (segadura de àstulas a cropu) comente si faet in sa linna Synonyms e antonyms crujare, imbasare, incartare 1, incasciae, incriedhai 2. deo so incrastandhe unu Santugristos mannu in sa rughe Etymon itl. Translations French emboîter, encastrer English to fix Spanish encajar Italian incastrare German einschieben.