àbriu 1 , agt, nm, nf: abru, alvu, àrbia, àrbiu, arbu, arvu Definition chi est de colore biancu; sa parte bianca, sa giara, de s'ou (nau fintzes abruou)/ cun s'oju in alvu: furriau de si bíere sa parte bianca (Grolle, A s'alza e fala, 23, 27: sendhe pro dare cun suore nou sementa noa a sa terra, chi aiat già preparadu, "Santa s'ora siat!" narat, cun s'oju in alvu, in sinu sou / a tziu Pedru bido ficadu e, a ojos in alvu, "A mi podides narrer, ómine santu, ite bidides peri sos chelos?", l'apo dimandhadu) Synonyms e antonyms biancu / abriou, allúmene, àrbidu, ciara Sentences cudh'ómine fit sighindhe a piulare chentza atoare, a ogros in arbu e a buca abberta 2. is amaretus si faint cun méndula druci, unu pagu de méndula marigosa, tzúcuru e àbrius de ous bèni iscumbàtius Surnames and Proverbs smb: Arbus Scientific Terminology clr, mng Etymon ltn. album Translations French albumen, blanc English albumen, white Spanish blanco, clara Italian bianco, albume German weiß, Eiweiß.

alaússa , nf: araussa Definition senabre bianca Synonyms e antonyms agaussa, armulata, giúspinu Scientific Terminology rba, Sinapis alba, Brassica adpressa Translations French moutarde blanche English white mustard Spanish mostaza blanca Italian sènape bianca o ruchettóne German weißer Senf.

àlbaru , nm: àrbaru, àrvaru Definition genia de linna chi faet a mata manna, dereta, a còrgia bianca, pruschetotu in is errios Synonyms e antonyms abiubbiancu, cortiarvu, fustarbu, linnabru, sàbaru Scientific Terminology mtm, Populus alba Etymon ltn. albarus Translations French ypréau, peuplier blanc English white poplar Spanish álamo blanco Italian gàttice German Silberpappel.

allupaguàdhu 3 , nm Definition genia de erba linnosa, coa de gatu o fintzes strapudhu de cani, bona po tínghere orrobba in colore grogo Synonyms e antonyms reseda Scientific Terminology rbl, Reseda alba Translations French réséda blanc English white mignonette Spanish hopo de zorra Italian resèda bianca German weisser Wau.

àrbidu , nm Definition abru de ou Synonyms e antonyms àbriu 1, biancu Scientific Terminology clr Etymon srd. Translations French blanc English white Spanish clara Italian bianco German Eiweiß.

armulàta , nf Definition genia de erba areste bona a papare, a bortas prantada puru Synonyms e antonyms alaussa, giúspinu Scientific Terminology rba, rbc, Sinapis alba Etymon ltn. armoracea Translations French moutarde blanche English white mustard Spanish mostaza blanca Italian sènape bianca German weißer Senf.

biàncu , agt, nm Definition su colore chi assumat totu is àteros colores, su colore naturale de su nie, de su late Synonyms e antonyms àbriu 1, àrbidu | ctr. niedhu Idioms csn: b. niu, nidu, càndhidu, che dente de cane; su b. de s'ou = sa giara de s'ou, s'arbu; su b. de s'oju = sa túnica de s'ogu, itl. còrnea; donai in su b. = inzertare; tirai a su b. = èssere unu pagu biancu; frimmare in b. = pònnere sa frimma in pabilu chi no bi at iscritu nudha, in cosas chi no ant pertzisadu / erba bianca = Diotis maritima, Filago gallica; fàere sos ogos in b. = furriai is ogus deundudotu de no si biri is pipias (e de no biri) Sentences muru biancu, pabilu biancu, carchina bianca ◊ bolit fai biri su biancu po niedhu ◊ no distinghet su biancu de su niedhu 2. de s'asciuconu fit biancu chei sa tela ◊ comenti dh'ant fertu a conca si fiat fatu biancu che su casu ◊ est biancu che nie, che late Surnames and Proverbs smb: Biancu Scientific Terminology clr Etymon itl. Translations French blanc English white Spanish blanco Italian bianco German weiß, Weiße.

capocínu , nm: capucinu 1, caputzinu Definition una genia de anade chi tzérriant deosi ca su mascu portat sa conca agiummai totu bianca Synonyms e antonyms titillonaxu Scientific Terminology pzn, erismatura leucocephala Etymon itl. cappuccino Translations French érismature à tête blanche English white head duck (pigeon) Spanish malvasía cabeciblanca Italian gòbbo rugginóso German Ruderente.

capucínu , nm Definition tzicu de cafei cun late Sentences prima lu bufaias cun s'upedhu su mústiu licantzu e genuinu: como ti bastat unu capucinu, late biancu cun gafè niedhu!(P.Masia) Translations French café-crème English frothy white coffee Spanish capuchino Italian cappuccino German Kaffee mit etwas Milch.

carnàcia , nf: crannàcia, crannàssia, garnàcia* Definition una calidade de àghina bianca e de binu, de is méngius binos Synonyms e antonyms varnàcia Sentences ghetadhi una tassa de crannàcia a bufai! ◊ sa crannàssia de Solarussa fait torrai su mortu a biu (G.Tuveri) Scientific Terminology bfg Translations French grenache English white table wine Spanish "vernaccia" Italian vernàccia German Vernaccia (bernsteinfarbener Wein).

frobbàdu , nm Definition una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus Translations French raisin "torbato" English kind of white grapes Spanish cepa de uva blanca y el vino que da Italian torbato German eine sardische Wein sorte (trauben).

imbianchitài , vrb Definition giare una passada de bianchita, betare bianchita Translations French blanchir English to paint with white lead (stg) Spanish dar de albayalde Italian imbiaccare German mit Bleiweiß bestreichen.

immurrài, immurràri , vrb rfl: irmurrare 1 Definition bènnere o essire canu o murru in is pilos Synonyms e antonyms ammurrai 1, incanire, incanudai Sentences atentzione, zovanedhas, s'afródhiu chi teneis de innoghe a bosi cozuare no irmurreis a pilu! (L.Pisano)◊ portas frungiduras in faci e megas de t’immurrai Etymon srd. Translations French devenir chenu English to turn white Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

incanidúra , nf Definition su si fàere canu, murru de pilos Synonyms e antonyms incanida, incaninzu Etymon srd. Translations French blanchissement des cheveux English turning white Spanish el encanecer Italian incanutiménto German Ergrauen.

incaníre , vrb Definition essire (e fintzes fàere) canu a pilos, imbeciandho Synonyms e antonyms ammurrai 1, immurrai, incanudai Sentences no ant a èssere sos oriolos pro sas annadas malas a ti fàghere incanire! ◊ si sunt incanidos sos pilos, ma su coro no est imbetzadu! ◊ cun custa morte mala m'incanis sos pilos ◊ tue, daghi de tempus ses babbai, tevias incanire a isse puru! (Piras) Etymon srd. Translations French devenir chenu English to turn white Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

irbianchíre , vrb: isbianchire, isbianchiri Definition fàere biancu, prus biancu, prus craru, essire biancu cambiandho colore: nau de su pilu, essire canu, arbu Synonyms e antonyms ilbiadire, iscolorire / incanire Sentences sa pira, candho lompet, de birde porrale irbianchit Translations French blanchir English to become white Spanish blanquear Italian imbianchire German weiß machen.

sàbaru , nm: sàlvaru Definition genia de linna chi faet a mata manna, dereta, a corgiolu biancu, pruschetotu in is errios Synonyms e antonyms abiubbiancu, àlbaru*, cortiarvu, fustarbu, linnabru Sentences sa lughe alva colorit sos sàlvaros e tinghet de prata su riu Scientific Terminology mtm, Populus alba Translations French ypréau English white poplar Spanish álamo blanco Italian gàttice, piòppo German Silberpappel.

sàbixi , nm: axi, sàgili, sàighi, sàliche, sàlige, sàlighe, sàligi, sàlixi 1, sàlligi, sàxibi, sàxili Definition genia de linna modhe e lenta de logos de abba, no tanti manna, faet pértigas bonas po intèssere, bestire istrègios, fàere pischedhas e cosas deasi / ollastedhu de arriu est sa calidade orrúbia = Salix purpurea; sàlighe pianghendhe = Salix babylonica Synonyms e antonyms sarpa, toa / cdh. sàliciu Surnames and Proverbs smb: Sàlisci, Salixi Scientific Terminology mt, Salix alba, S. fragilis Etymon ltn. salice(m) Translations French saule blanc, saule fragile English white willow, crack willow Spanish sauce Italian sàlice bianco, fràgile German Silber Weide, Bruchweide.

sanzinàdu , agt Definition chi est a ispertiadas de diferente colore Synonyms e antonyms balzu, beltigadu, perdigatzu, pertiatu Sentences pisu, orzu sanzinadu Translations French zébré English with white and black stripes Spanish cebrado Italian zebrato German schwarz und weiß gestreift.

stramutíri , vrb Definition cambiare colore in cara po assíchidu o àtera timoria manna de comente si arretirat su sàmbene e fintzes coment'e immadoinare, pèrdere is atuamentos Synonyms e antonyms istrementire / irgrisire, istramudire* Translations French pâlir, assommer English to turn white Spanish empalidecer, demudarse Italian sbiancare, stramortire German blaß werden, in Ohnmacht fallen.

«« Search again