àbriu 1 , agt, nm, nf: abru,
alvu,
àrbia,
àrbiu,
arbu,
arvu Definition
chi est de colore biancu; sa parte bianca, sa giara, de s'ou (nau fintzes abruou)/ cun s'oju in alvu: furriau de si bíere sa parte bianca (Grolle, A s'alza e fala, 23, 27: sendhe pro dare cun suore nou sementa noa a sa terra, chi aiat già preparadu, "Santa s'ora siat!" narat, cun s'oju in alvu, in sinu sou / a tziu Pedru bido ficadu e, a ojos in alvu, "A mi podides narrer, ómine santu, ite bidides peri sos chelos?", l'apo dimandhadu)
Synonyms e antonyms
biancu
/
abriou,
allúmene,
àrbidu,
ciara
Sentences
cudh'ómine fit sighindhe a piulare chentza atoare, a ogros in arbu e a buca abberta
2.
is amaretus si faint cun méndula druci, unu pagu de méndula marigosa, tzúcuru e àbrius de ous bèni iscumbàtius
Surnames and Proverbs
smb:
Arbus
Scientific Terminology
clr, mng
Etymon
ltn.
album
Translations
French
albumen,
blanc
English
albumen,
white
Spanish
blanco,
clara
Italian
bianco,
albume
German
weiß,
Eiweiß.
alaússa , nf: araussa Definition
senabre bianca
Synonyms e antonyms
agaussa,
armulata,
giúspinu
Scientific Terminology
rba, Sinapis alba, Brassica adpressa
Translations
French
moutarde blanche
English
white mustard
Spanish
mostaza blanca
Italian
sènape bianca o ruchettóne
German
weißer Senf.
àlbaru , nm: àrbaru,
àrvaru Definition
genia de linna chi faet a mata manna, dereta, a còrgia bianca, pruschetotu in is errios
Synonyms e antonyms
abiubbiancu,
cortiarvu,
fustarbu,
linnabru,
sàbaru
Scientific Terminology
mtm, Populus alba
Etymon
ltn.
albarus
Translations
French
ypréau,
peuplier blanc
English
white poplar
Spanish
álamo blanco
Italian
gàttice
German
Silberpappel.
allupaguàdhu 3 , nm Definition
genia de erba linnosa, coa de gatu o fintzes strapudhu de cani, bona po tínghere orrobba in colore grogo
Synonyms e antonyms
reseda
Scientific Terminology
rbl, Reseda alba
Translations
French
réséda blanc
English
white mignonette
Spanish
hopo de zorra
Italian
resèda bianca
German
weisser Wau.
àrbidu , nm Definition
abru de ou
Synonyms e antonyms
àbriu 1,
biancu
Scientific Terminology
clr
Etymon
srd.
Translations
French
blanc
English
white
Spanish
clara
Italian
bianco
German
Eiweiß.
armulàta , nf Definition
genia de erba areste bona a papare, a bortas prantada puru
Synonyms e antonyms
alaussa,
giúspinu
Scientific Terminology
rba, rbc, Sinapis alba
Etymon
ltn.
armoracea
Translations
French
moutarde blanche
English
white mustard
Spanish
mostaza blanca
Italian
sènape bianca
German
weißer Senf.
biàncu , agt, nm Definition
su colore chi assumat totu is àteros colores, su colore naturale de su nie, de su late
Synonyms e antonyms
àbriu 1,
àrbidu
| ctr.
niedhu
Idioms
csn:
b. niu, nidu, càndhidu, che dente de cane; su b. de s'ou = sa giara de s'ou, s'arbu; su b. de s'oju = sa túnica de s'ogu, itl. còrnea; donai in su b. = inzertare; tirai a su b. = èssere unu pagu biancu; frimmare in b. = pònnere sa frimma in pabilu chi no bi at iscritu nudha, in cosas chi no ant pertzisadu / erba bianca = Diotis maritima, Filago gallica; fàere sos ogos in b. = furriai is ogus deundudotu de no si biri is pipias (e de no biri)
Sentences
muru biancu, pabilu biancu, carchina bianca ◊ bolit fai biri su biancu po niedhu ◊ no distinghet su biancu de su niedhu
2.
de s'asciuconu fit biancu chei sa tela ◊ comenti dh'ant fertu a conca si fiat fatu biancu che su casu ◊ est biancu che nie, che late
Surnames and Proverbs
smb:
Biancu
Scientific Terminology
clr
Etymon
itl.
Translations
French
blanc
English
white
Spanish
blanco
Italian
bianco
German
weiß,
Weiße.
capocínu , nm: capucinu 1,
caputzinu Definition
una genia de anade chi tzérriant deosi ca su mascu portat sa conca agiummai totu bianca
Synonyms e antonyms
titillonaxu
Scientific Terminology
pzn, erismatura leucocephala
Etymon
itl.
cappuccino
Translations
French
érismature à tête blanche
English
white head duck (pigeon)
Spanish
malvasía cabeciblanca
Italian
gòbbo rugginóso
German
Ruderente.
capucínu , nm Definition
tzicu de cafei cun late
Sentences
prima lu bufaias cun s'upedhu su mústiu licantzu e genuinu: como ti bastat unu capucinu, late biancu cun gafè niedhu!(P.Masia)
Translations
French
café-crème
English
frothy white coffee
Spanish
capuchino
Italian
cappuccino
German
Kaffee mit etwas Milch.
carnàcia , nf: crannàcia,
crannàssia,
garnàcia* Definition
una calidade de àghina bianca e de binu, de is méngius binos
Synonyms e antonyms
varnàcia
Sentences
ghetadhi una tassa de crannàcia a bufai! ◊ sa crannàssia de Solarussa fait torrai su mortu a biu (G.Tuveri)
Scientific Terminology
bfg
Translations
French
grenache
English
white table wine
Spanish
"vernaccia"
Italian
vernàccia
German
Vernaccia (bernsteinfarbener Wein).
frobbàdu , nm Definition
una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus
Translations
French
raisin "torbato"
English
kind of white grapes
Spanish
cepa de uva blanca y el vino que da
Italian
torbato
German
eine sardische Wein sorte (trauben).
imbianchitài , vrb Definition
giare una passada de bianchita, betare bianchita
Translations
French
blanchir
English
to paint with white lead (stg)
Spanish
dar de albayalde
Italian
imbiaccare
German
mit Bleiweiß bestreichen.
immurrài, immurràri , vrb rfl: irmurrare 1 Definition
bènnere o essire canu o murru in is pilos
Synonyms e antonyms
ammurrai 1,
incanire,
incanudai
Sentences
atentzione, zovanedhas, s'afródhiu chi teneis de innoghe a bosi cozuare no irmurreis a pilu! (L.Pisano)◊ portas frungiduras in faci e megas de t’immurrai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir chenu
English
to turn white
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
incanidúra , nf Definition
su si fàere canu, murru de pilos
Synonyms e antonyms
incanida,
incaninzu
Etymon
srd.
Translations
French
blanchissement des cheveux
English
turning white
Spanish
el encanecer
Italian
incanutiménto
German
Ergrauen.
incaníre , vrb Definition
essire (e fintzes fàere) canu a pilos, imbeciandho
Synonyms e antonyms
ammurrai 1,
immurrai,
incanudai
Sentences
no ant a èssere sos oriolos pro sas annadas malas a ti fàghere incanire! ◊ si sunt incanidos sos pilos, ma su coro no est imbetzadu! ◊ cun custa morte mala m'incanis sos pilos ◊ tue, daghi de tempus ses babbai, tevias incanire a isse puru! (Piras)
Etymon
srd.
Translations
French
devenir chenu
English
to turn white
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
irbianchíre , vrb: isbianchire,
isbianchiri Definition
fàere biancu, prus biancu, prus craru, essire biancu cambiandho colore: nau de su pilu, essire canu, arbu
Synonyms e antonyms
ilbiadire,
iscolorire
/
incanire
Sentences
sa pira, candho lompet, de birde porrale irbianchit
Translations
French
blanchir
English
to become white
Spanish
blanquear
Italian
imbianchire
German
weiß machen.
sàbaru , nm: sàlvaru Definition
genia de linna chi faet a mata manna, dereta, a corgiolu biancu, pruschetotu in is errios
Synonyms e antonyms
abiubbiancu,
àlbaru*,
cortiarvu,
fustarbu,
linnabru
Sentences
sa lughe alva colorit sos sàlvaros e tinghet de prata su riu
Scientific Terminology
mtm, Populus alba
Translations
French
ypréau
English
white poplar
Spanish
álamo blanco
Italian
gàttice,
piòppo
German
Silberpappel.
sàbixi , nm: axi,
sàgili,
sàighi,
sàliche,
sàlige,
sàlighe,
sàligi,
sàlixi 1,
sàlligi,
sàxibi,
sàxili Definition
genia de linna modhe e lenta de logos de abba, no tanti manna, faet pértigas bonas po intèssere, bestire istrègios, fàere pischedhas e cosas deasi / ollastedhu de arriu est sa calidade orrúbia = Salix purpurea; sàlighe pianghendhe = Salix babylonica
Synonyms e antonyms
sarpa,
toa
/
cdh. sàliciu
Surnames and Proverbs
smb:
Sàlisci, Salixi
Scientific Terminology
mt, Salix alba, S. fragilis
Etymon
ltn.
salice(m)
Translations
French
saule blanc,
saule fragile
English
white willow,
crack willow
Spanish
sauce
Italian
sàlice bianco,
fràgile
German
Silber Weide,
Bruchweide.
sanzinàdu , agt Definition
chi est a ispertiadas de diferente colore
Synonyms e antonyms
balzu,
beltigadu,
perdigatzu,
pertiatu
Sentences
pisu, orzu sanzinadu
Translations
French
zébré
English
with white and black stripes
Spanish
cebrado
Italian
zebrato
German
schwarz und weiß gestreift.
stramutíri , vrb Definition
cambiare colore in cara po assíchidu o àtera timoria manna de comente si arretirat su sàmbene e fintzes coment'e immadoinare, pèrdere is atuamentos
Synonyms e antonyms
istrementire
/
irgrisire,
istramudire*
Translations
French
pâlir,
assommer
English
to turn white
Spanish
empalidecer,
demudarse
Italian
sbiancare,
stramortire
German
blaß werden,
in Ohnmacht fallen.