basojàle , nm Definition
s'ossighedhu de sa limba, in fundhu
Scientific Terminology
crn
Translations
French
os hyoïde
English
hyoid (bone)
Spanish
hueso hioides
Italian
òsso ïòide
German
Zungenbein.
iscarénu , nm Definition
ossu chentza prupa, cosa andhada male, iscarenada
Synonyms e antonyms
carasu,
carúmene
Sentences
dae s'iscarenu de cussos giuncos faghe tudhire…
Etymon
srd.
Translations
French
squelette décharné
English
skeleton,
bone,
taken flesh off
Spanish
esqueleto,
hueso pelado
Italian
schèletro,
òsso scarnificato
German
Skelett,
entfleischter Knochen
óssu , nm Definition
parte de aintru de sa carena animale fata de sustàntzia tostada meda (càlciu), de colore biancàciu, intrau o agguantau s'unu a s'àteru cun pedhutos fortes e a manera de fàere giogu in is annoigadòrgios (ammontaos de modhímene), permitindho a sa carena de si agguantare e a is músculos de fàere fortza: agiummai totu funt inditaos coment'e s'ossu de… (de sa còscia, de su bratzu e àteru): in sa carena umana funt 206 o 207; de sa petza chi si papat, sa parte chi si fúliat e po cussu bista coment'e su contràriu de sa prupa, s'arrefudu, cosa de fuliare; segundhu su frutu, parte de mesu, tostada, chi portat su chiu o sèmene / min. ossichedhu / genias de o.: de olia, de moriscu (su chi abbarrat de s'ispiga irranada), de morisca, de péssighe, de cariasa, de pruna, de linu (sa parte de mesu chi candho est àrrida si segat e che andhat lassandho su filu)
Synonyms e antonyms
pisu
| ctr.
carre,
pècia,
prupa
Idioms
csn:
ossus de búngiu = su primu annugradorzu de sos pódhighes; su modhímene de s'o. = ossu modhe, itl. cartilàgine, zenia de ossu in colore de beladina, lísiu lísiu chi cuguzat sa conca o punta (o fintzas incàsciu) de un'ossu a manera de fàghere zogu bene paris cun s'àteru; zúghereche su fritu in ossos = àere leadu fritu gai meda de no resessire a si che lu bogare mancu caentèndhesi ora meda; zúghereche una cosa in ossos = fàghere tot'unu cun sa carena, èssere azummai parte de su naturale de sa pessone; contaresili sos ossos, a unu, a unu fiadu = èssiri marriu marriu, zúghere sa pedhe imboligada a s'ossu; torrai a s'ossu = illanzigare meda; agatai o. in sa frisciura = èssere mendheosu, agatare difetos fintzas inue no bi ndh'at
Sentences
dhi at ghetau unus cantus ossixedhus a us'e cani! ◊ portat doloris a dogna punta de ossu ◊ in donzi peta bi at ossu ◊ est romasu chi si li contant sos ossos ◊ coida dimónia, ispódhia is cambas ca no ses totu a un'ossu!
2.
sa morisca est tot'ossu: no bi at impurpidu ca no li at próidu ◊ bi at melaeranu chi zughet ossu modhe, àtera lu zughet tostu
3.
intendint su frius aintru de is ossus ◊ soi torrada a s'ossu po su dispraxeri
Scientific Terminology
crn, rbr
Etymon
ltn.
ossum
Translations
French
os,
noyau
English
bone,
stone
Spanish
hueso
Italian
òsso,
nòcciolo
German
Knochen,
Kern.
tacatía , nf, nm: tagadia,
tagadiu,
tecadia,
tecadiu,
tecatia,
tegadia,
tracatia Definition
coment'e tega, fodhe de pruna aortitza, chi no cumprit s'ossu e no dhu sèberat de sa prupa: abbarrat coment’e teghighedha, buida in mesu, modhe, in colore tra birde e biancu, bona a papare, de sabore marigosu e aghedu, e apustis si igragalat e che orruet; genia de bobboitedhu chi ponet a sa lana e dha paschet; in cobertantza, surra, cropos / furriarechela in t. = passai de is fuedhus (de su certu) a is corpus
Synonyms e antonyms
cagadia,
tacaria,
tricatia
/
ttr. aticatia
/
lanasta,
segadiu
Sentences
boltada in tegadia si mi est sentza èssere giómpida sa pruna
2.
sa berrita portaiat sa punta papada de sa tegadia
3.
como che la fúrriant in tegadia, mih! ◊ deo chi "Ei!" e isse chi "Nono!" fintzas chi che l'amus furriada in tegadia!…
Scientific Terminology
crp
Etymon
srd.
Translations
French
prune rabougrie,
mite
English
abortive plum,
moth
Spanish
ciruela cuyo hueso no madura,
polilla
Italian
bozzàcchio,
tarma
German
eingeschrumpfte Pflaume,
Motte.