colloviàre , vrb: colobiare,
coloviae,
coloviare,
colovriare,
colubriare Definition
provare o fàere provare una gana coment'e de caciare, de arrefudare cosas chi no praghent o no praghent prus: coloviae si narat in su sensu de prènnere, ocupare, pigare logu; a logos, fintzes fàere a titias de fritu, intrulliare, pònnere prenetu o pentzamentu
Synonyms e antonyms
aconare,
afastiai,
agrungiai,
ascamare,
calaviare,
colochiare,
contomiare,
ilvilire,
isbolotiare,
iserare,
istomacare,
tolocare
Sentences
beni a giogare cun megus: proite ti cheres coloviare istudiendhe? ◊ fint coloviados de su recatu malu a digilire ◊ fit istracu de su istare solu, coloviadu de su mundhu ◊ tue ses colubriau de su chi nche as ghetau a corpus!
Translations
French
dégoûter
English
to nauseate
Spanish
repugnar,
marear
Italian
nauseare
German
ekeln.
ghelestiàre , vrb Definition
fàere o provare àscamu, ischifu, crisare
Synonyms e antonyms
abborrèschere,
afeai,
aschiai,
grisai 1,
irdinzare,
surreschiare
Etymon
srd.
Translations
French
répugner
English
to disgust
Spanish
repugnar
Italian
ripugnare
German
anekeln.
grisài 1, grisàre , vrb: crisare 1 Definition
provare ischifu, agatare una cosa de gustu deasi malu de fàere agiummai a gana mala
Synonyms e antonyms
abborrèschere,
afeai,
ascamare,
aschiai,
ghelestiare,
ischifare,
ispucire,
orrèschere
Sentences
a fortza de ndi papai, dhu seu fintzas grisendi ◊ àcua de grifoni no ndi poneus prus mancu a coxinai, de candu dh'eus grisada ◊ su pisedhu portàt facioni, dèu dhu grisai e no ndi papai ◊ in cussa figu sicada dhui apu agatau una musca e seu papendidha grisa grisa
Translations
French
éprouver du dégoût
English
to loathe
Spanish
sentir asco,
repugnar
Italian
schifare,
aver ribrézzo
German
verschmähen.
ilvilíre , vrb: irvilire,
isvilire,
ivilire Definition
fàere a gana lègia, orròschere, fàere naschire arrefudu
Synonyms e antonyms
abbolotai,
aconare,
afastiai,
agrungiai,
ascamare,
colloviare,
dirgustare,
isbolotiare,
iserare,
istomacare,
spreai,
tolocare
/
ifadare,
istufare
Sentences
daghi si est atatu e isvilidu ti at bogadu sa fune a t'isbrocare (A.D.Migheli)◊ candho m'irvilo de istare fora mi recuo ◊ istat intro intanadu che colora e no s'irvilit de su tantu sere ◊ nara impresse, chi cun sa ciarra tua ti apo irvilidu!
2.
ch'est intro de s'ostera bufendhe dai oltaedie, solu, nemos lu càlculat e finas sa butighinaja ndh'est isvilida de li nàrrere a si moderare ◊ nde so isvilidu de fàghere semper su púpulu
3.
custa fit una purga solu a l'intèndhere, ca ilviliat a chie sisiat!
Surnames and Proverbs
prb:
màndhigu continu, màndhigu isvilidu
Etymon
itl.
svilire
Translations
French
dégoûter,
fatiguer,
se lasser
English
to make sick,
to bore,
to be bored
Spanish
repugnar,
aburrirse
Italian
nauseare,
stuccare,
annoiarsi
German
anekeln,
sich langweilen,
belästigen.
ischifàre , vrb: ischivai,
ischivare,
schivai Definition
àere ischifu, àscamu, grisare
Synonyms e antonyms
aschiare,
grisai 1,
ischifire,
ispucire
Sentences
s'avaru vivet comente vivet su mannale: totus l'ischivant, niunu l'at caru, si morit, allegria zenerale!
Etymon
itl.
schivare
Translations
French
éprouver du dégoût,
abhorrer
English
to loathe
Spanish
disgustar,
repugnar
Italian
schifare,
aborrire
German
verschmähen,
verabscheuen.