colloviàre , vrb: colobiare, coloviae, coloviare, colovriare, colubriare Definition provare o fàere provare una gana coment'e de caciare, de arrefudare cosas chi no praghent o no praghent prus: coloviae si narat in su sensu de prènnere, ocupare, pigare logu; a logos, fintzes fàere a titias de fritu, intrulliare, pònnere prenetu o pentzamentu Synonyms e antonyms aconare, afastiai, agrungiai, ascamare, calaviare, colochiare, contomiare, ilvilire, isbolotiare, iserare, istomacare, tolocare Sentences beni a giogare cun megus: proite ti cheres coloviare istudiendhe? ◊ fint coloviados de su recatu malu a digilire ◊ fit istracu de su istare solu, coloviadu de su mundhu ◊ tue ses colubriau de su chi nche as ghetau a corpus! Translations French dégoûter English to nauseate Spanish repugnar, marear Italian nauseare German ekeln.

ghelestiàre , vrb Definition fàere o provare àscamu, ischifu, crisare Synonyms e antonyms abborrèschere, afeai, aschiai, grisai 1, irdinzare, surreschiare Etymon srd. Translations French répugner English to disgust Spanish repugnar Italian ripugnare German anekeln.

grisài 1, grisàre , vrb: crisare 1 Definition provare ischifu, agatare una cosa de gustu deasi malu de fàere agiummai a gana mala Synonyms e antonyms abborrèschere, afeai, ascamare, aschiai, ghelestiare, ischifare, ispucire, orrèschere Sentences a fortza de ndi papai, dhu seu fintzas grisendi ◊ àcua de grifoni no ndi poneus prus mancu a coxinai, de candu dh'eus grisada ◊ su pisedhu portàt facioni, dèu dhu grisai e no ndi papai ◊ in cussa figu sicada dhui apu agatau una musca e seu papendidha grisa grisa Translations French éprouver du dégoût English to loathe Spanish sentir asco, repugnar Italian schifare, aver ribrézzo German verschmähen.

ilvilíre , vrb: irvilire, isvilire, ivilire Definition fàere a gana lègia, orròschere, fàere naschire arrefudu Synonyms e antonyms abbolotai, aconare, afastiai, agrungiai, ascamare, colloviare, dirgustare, isbolotiare, iserare, istomacare, spreai, tolocare / ifadare, istufare Sentences daghi si est atatu e isvilidu ti at bogadu sa fune a t'isbrocare (A.D.Migheli)◊ candho m'irvilo de istare fora mi recuo ◊ istat intro intanadu che colora e no s'irvilit de su tantu sere ◊ nara impresse, chi cun sa ciarra tua ti apo irvilidu! 2. ch'est intro de s'ostera bufendhe dai oltaedie, solu, nemos lu càlculat e finas sa butighinaja ndh'est isvilida de li nàrrere a si moderare ◊ nde so isvilidu de fàghere semper su púpulu 3. custa fit una purga solu a l'intèndhere, ca ilviliat a chie sisiat! Surnames and Proverbs prb: màndhigu continu, màndhigu isvilidu Etymon itl. svilire Translations French dégoûter, fatiguer, se lasser English to make sick, to bore, to be bored Spanish repugnar, aburrirse Italian nauseare, stuccare, annoiarsi German anekeln, sich langweilen, belästigen.

ischifàre , vrb: ischivai, ischivare, schivai Definition àere ischifu, àscamu, grisare Synonyms e antonyms aschiare, grisai 1, ischifire, ispucire Sentences s'avaru vivet comente vivet su mannale: totus l'ischivant, niunu l'at caru, si morit, allegria zenerale! Etymon itl. schivare Translations French éprouver du dégoût, abhorrer English to loathe Spanish disgustar, repugnar Italian schifare, aborrire German verschmähen, verabscheuen.

«« Search again