Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cimbússa , nf: cimussa, gimussa, tzimusa, zimussa Definition sa fasca de pònnere a su pipiu de naschidórgiu imbodhigada in chintzu (o de àtera genia po fascare un'arremu); genia de chintórgiu largu de pònnere in chintzu, in costúmene de fémina Synonyms e antonyms chimusa, fasca / cdh. cimuxa Sentences candu nasciat su pipiu serbiant is cimbussas, su triàngulu, su cuacedhu ◊ po sa fasciadura is cimbussas, unu poghedhu fragósidas, si dhas prestàt tziu Pietrinu Scientific Terminology bst Etymon ltn. cimussa Translations French lange, lisière English selvage Spanish pañal Italian fàscia per neonati German Windel.

dòa , nf: doba, doga, dova Definition orrugu longu de linna unu pagu largu, ma prus istrintu in is duas puntas, grussu unos duos centímetros, segau apostadamente po fàere carradas o àteros istrègios deasi; corria de terra, ororu de làcana, illimpiada po no intrare fogos fuios a unu terrenu / fàgheresi a doas = irdoàresi, fàgheresi a cantos, a pimpiridas Synonyms e antonyms addóidu, dovatu Sentences doas de cubas ndhe faghent de linna de castanza e de chercu ◊ si ndhe li ruent sos chíscios, a sa cuba, si abberint sas doas ◊ sa carrada si ponit cun àcua po istríngiri is dobas 2. bi ses passadu tue a falche in manu e as fatu doa ◊ a su cunzadu innantis de intrare s'istiu li cheret fatu sa doa ◊ agiummai lis fuet su fogu a su laore fatendhe doas 3. si ruet, currindhe gai, si faghet a doas! ◊ pro chi t'ischitzes e fales a doas, no bi ndhe faghes, cun megus, de proas! (Pirastru) Surnames and Proverbs smb: Doa Etymon itl., ltn. Translations French douve English stave, antifire strip Spanish duela Italian dóga, fàscia antincèndio German Daube, Feuerschutzstreifen.

fàsca , nf: fàscia 1, fassa, frasca 2 Definition tira de orrobba larga e longa calecuna passa, prus che àteru po imbodhigare in chintzu a criaduras de naschidórgiu: sa fasca de garza est prus istrinta e meda prus longa; in calecunu logu, est sa fascadroxa, pinzos de acapiare in chintzu a deventale; fasca podet èssere fintzes una tira de pedhe (fasca de sola) o àtera cosa lada e forte inter duas orrodas po chi s'una movendhosi passet su movimentu a s'àtera; s'anedhu chi si donat a sa fémina Synonyms e antonyms benda, fascada, fasciola, sciasca / fascadòrgia / tira / anedhu, fasceta Sentences in sardu iscrio ca est sa limba mia chi apo imparadu dae candho in sa fasca ancora fia (G.Terrosu)◊ candho benit in fizos, issa corcat in letu e tue abbizu a fàghere fascas! ◊ zuchiat una manu fascada chin d-una fasca de frandha ◊ su síndhigu si at postu sa fasca pro abbojare sas autoridades Scientific Terminology ts Etymon ltn. fascia Translations French lange English bandage Spanish faja, venda, pañales Italian fàscia German Windel, Band.

tíra , nf, nm: tiru 2 Definition crantu, orrugu longu e istrintu de calecuna cosa, pruschetotu de cosa lada (orrobba, pedhe e àteru), nau fintzes de tretu de terrenu istrintu e longu; fintzes errigas de colore diferente in s'orrobba / min. tiredha, tiriedha, tirighedha, tirinedha, tirixedha Synonyms e antonyms loria, tirete, zira Idioms csn: faindi tiras, de unu = bogare a corriolos, fàgherelu a bisera; segai a tiras = a tizas longas Sentences nemus cosit una tira de arrobba noa a unu bestiri béciu ◊ portàt is peis e is manus trogaus a tiras de linu ◊ at segau su lentzolu a tiras a tiras ◊ cun sas frófighes at segadu sa velina a tirighedhas ◊ de bestiolus nci nd'at a màncias e a tiras 2. a s'orbescidroxu iat bistu una tira de terra: fiat un'ísula ◊ tengu una tira de terra chi no balit nudha Etymon ctl., spn. Translations French bande, lange English strip, band Spanish tira, raya Italian strìscia, banda, fàscia German Streifen.

«« Search again