Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbalvatàre , vrb: abbarbatare, abbarvatare, abratare 1, alvatare, arbatare, arvatare, barbatare*, brabatai 1, brabatari Definition arare sa primu borta una terra, pruschetotu in beranu, a manera de dha cumenciare a aprontare Synonyms e antonyms irrudiare, scoturai Sentences alvatendhe so istadu cun bitelledhos in terrinos cruos Etymon srd. Translations French défricher English to till Spanish roturar Italian dissodare il terréno German urbar machen.

annicrínu , agt, nm: annighinu, annigrinu, annixinu, anníxinu Definition terra crua, nau de unu terrenu, chi o su chi est de meda (ma fintzes solu calecunu annu) chentza trebballau, chentza prenu, terrenu incruau; nau de animales, mescamente is boes, chi tenent un'annu Synonyms e antonyms annicrarju, crodina, cudrivu, rodiu Sentences no tenzo boza de assulcare tancas annijinas ◊ sa terra in s'annighinu ndh'essit a làbidas, arendhe Etymon srd. Translations French friche, terrain inculte English uncultivated land Spanish baldío, erial Italian terréno a ripòso, incólto German Ödland.

aradróxu , agt: aratóriu, aratorju Definition nau de terrenu, chi est de campu, po laorare, lassau po dhue semenare e fàere su laore; terra bona po arare e laorare Sentences is terrenus aradroxus dhus pagant prus pagu de is terrenus de fràbbicu Etymon ltn. aratorius Translations French terre cultivable, labourable English tillable soil Spanish arable, tierra buena para ser labrada Italian aràbile, arativo, terréno agrìcolo German pflügbar, Ackerland.

caldàja , nf Definition terrenu làngiu inue no dhue creschet nudha, terrenu tostau malu a trebballare Synonyms e antonyms crodina Scientific Terminology slg Translations French sol aride English bare earth Spanish erial, yermo, baldío Italian terréno brullo, stèrile German unfruchtbarer Boden.

carcinàrxu , nm Definition genia de terramíngiu chi paret crachina de cantu est biancu, ca dhue at càlciu meda, carcàriu Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French terrain calcaire English calcareous ground Spanish tierrablanca, blanquizar Italian terréno calcàreo German Kalkboden.

codinàrzu , nm: cudinarju, cudinarzu, cutinàgliu Definition logu de codina, inue si bogat codina Synonyms e antonyms rocàgliu Sentences in cussos cudinarzos de terra sútile in maju sos orzos sont zai cambiandhe colore Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French terrain caillouteux English stony ground Spanish suelo pedregoso Italian terréno sassóso, di arenària German steiniger Boden.

coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja, cuilàglia, cuilàrgia, cuilarza, cuilarzu, cuilarxa, cuilarxu, cuilatza, cuilaxa, curiatza Definition tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra Synonyms e antonyms coibi, pastoritzale Sentences cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French terrain où il y a des enceintes pour les animaux English corral Spanish terreno donde hay apriscos Italian terréno dóve insistono i recinti per il bestiame German Viehpferch.

crastàrvu, crastàrzu , nm Definition logu totu crastos, totu pedra Synonyms e antonyms crastatza, pedraghe, pedraju, pedredu, pedrera, pedriaxu, praicàrgiu, razile, talloraxu Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French terrain pierreux English stony ground Spanish pedregal Italian terréno pietróso German steiniges Gelände.

egàdu , agt Definition nau de unu terrenu, chi est de annos meda chentza prenu, chentza trebballau Synonyms e antonyms annicrinu, rodiu Translations French terrain inculte English uncultivated land Spanish yermo Italian terréno incólto German ungepflegtes oder unbebautes Grundstück.

nabròni , nm: nalboni, nalvone, narbone, narboni, narvone, nebroni Definition terrenu innanti prenu de linna, de matedu, de pedra, illimpiau e aprontau po arare e semenare / bogai un'arrogu de narboni = pigare unu terrenu a prènnere a laore Synonyms e antonyms lavrone, sarragatu Sentences mancari cun s'aradu de linna, pienao su nalvone ◊ piús no tia narvones tzapare, incunzendhe una giunta de laore! (N.Manca)◊ totus si tzapaiant su narvone pro su vitu de su trigu ◊ unu tempus su fogu dhu poniant isceti in atóngiu in is nebronis ◊ nau dh'iat s'idea de si bogai un'arrogu de narboni po dh'arai a trigu ◊ ca su logu fit buscosu l'at fatu a narvone Scientific Terminology msg Translations French terre écobuée, écobuage English burnbeat grounds, burnbeating Spanish artiga Italian terréno debbiato, débbio German abgebrannter Boden.

pedràju , nm: pedralzu, pedràrgiu, pedrarju, pedrarzu, predarju, prediàrgiu, pretàgliu, pretarju Definition logu totu pedra Synonyms e antonyms crastarzu, mogolàrgiu, pedraghe, pedriaxu, praicàrgiu, predàili, razile, talloraxu Sentences in cussos pedrajos bi at mudeju, ozastros, figumorisca ◊ in sos pedrarjos bi creschet sa tiria ◊ si l'ant àpita dae sa sicagna, ma sont paschenne in sos pretàglios Etymon srd. Translations French terrain rocheux, terrain pierreux English stony ground Spanish pedregal Italian terréno roccióso, pietràia German steiniges Gelände.

rodíu , nm, agt: rotiu, rudiu, rúdiu, rutiu Definition terra crua, annigrina, de annos meda chentza trebballada Synonyms e antonyms annicrinu, arestadu, arrudiau, egadu Sentences fint faedhendhe de rodiu e de bidustu ◊ in sos golleis be sont sos rudios e in sos sétiles sas terras araas (L.Loi)◊ sa Sardigna tandho fit coment'e una terra vírgine, o rutia ◊ custu terrinu fit rudiu ot'annos, ma ocannu l'apo prenu 2. custas sunt terras rodias ◊ fizu meu fit beranilendhe sa terra rotia, preparendhe sas tulas pro s'atunzu ◊ che massaju chi, rutiu e lanzu barvatu at bortuladu a die intreu, de su sole bramaiat s'ocasu 3. rutias torrant d'atunzu sas malinconias (T.Rubattu) Surnames and Proverbs prb: a terra rutia sèmenala a su chi bi essit Etymon srd. Translations French terrain inculte English waste land Spanish terreno inculto, erial Italian terréno incólto German unbebautes Grundstück.

sàssu 1 , nm Definition pedra lisa de erriu, de terramíngios fatos de inundhamentos; terra sàssina, codina, totu pedrighedha Synonyms e antonyms renatzu Sentences su sabbateri donat tres arrepicus de martedhu a sa sola e unu a sa perda ’e sassu chi tenit in coa coment'e un'incúdina Etymon ltn. saxum Translations French sablon, terrain alluvial English sandy soil, coarse sand Spanish sablón, terreno de aluvión Italian sabbióne, terréno alluvionale German Geröll, Schwemmlandboden.

terrénu , agt, nm: terrinu, tirrinu Definition de sa Terra; chi est o istat in terra, a paris a terra; tretu largu e longu de terra, terra de propiedade no tanti manna distinta cun làcanas, nau fintzes solu in su sensu de ispàtziu, logu coment'e pígiu de fora, de pitzu, de sa Terra Synonyms e antonyms terranzu / terra / cdh. tarrenu Idioms csn: (nadu de cosa) esserebbei a terrinu cobertu = a meda, de che cuguzare su terrinu; ingulliresichelu su terrinu = isparèssiri de no dhu pòdiri agatai; terrinu friscu = terra russa in logu ue bi sumit abba, benatzu; terrinu de bogare = logu dortu de bogare a ràllia pro lu pòdere triballare Sentences sigomente est ómine terrenu, binchet o perdet, segundhu comente ◊ tra totu meses si pesat màgiu solu fioridu, mese su prus favoridu de sa terrina bellesa ◊ cun boghe prus che terrina cantemus in allegria! 2. est un'aposentedhu terrenu ◊ Cristos est nàschidu in d-un'istalla terrena ◊ nosu tenestis domus terrenas 3. est unu terrenu bonu po seminai a lori ◊ creit fostei ca is terrenus dhus iant a pagai po su chi ballint? ◊ alvatendhe so istadu cun bitelledhos in terrinos cruos ◊ cantu fiocat faghet bene ca intrat abba a su terrinu 4. bi fit s'olia in terra a terrinu cobertu ◊ no lu podent agatare in logu: paret chi si che l'at ingullidu su terrinu… Etymon itl. Translations French terrain, pièce de terre English land Spanish terreno, terreno, campo pequeño Italian terréno, appezzaménto di tèrra, suòlo German Boden, Grundstück.

tuèrra , nf Definition terra prana, in paris, frisca, niedha, bona meda po ortalítzia; fintzes paris bàsciu inue sumit o apaulat abba Synonyms e antonyms bena, benadroxu, benale, benarzu, benassu, benàtile, benatinu, bennaghe, bòdharu 2. ingunis est sa furriada aundi s'arriu si torrat a tuerra Scientific Terminology slg Etymon srdn. Translations French terrain plat humide English wet level ground Spanish terreno llano e húmedo Italian terréno pianeggiante ùmido German feuchtes, ebenes Gelände.

zúra , nf, nm: giua 2, zuru 1 Definition orrugu de terrenu cumonale giau a prènnere a ccn.; tretu de terrenu piticu, mescamente po fàere domo; tretu fintzes ananti de domo, in s'orruga, orruga etotu, e a logos fintzes leada, su logu / essire dae z. = (in cobertantza) esagerare Synonyms e antonyms iscaparrone Sentences fint brigandhe binti annos pro una zura 2. sa Comuna at dadu totu zuras de batoschentos metros pro si fraigare sa domo 3. donzunu si mundhat sa zura sua e gai sa carrela abbarrat neta ◊ su sero primu de mesaustu, sos ómines in bidha giughent a codhu in sos zuros piús antigos sos Tres Candhaleris 4. sont ridendhe pro sos istorodhos chi ant intesu, ma totu abbarrat intro de sas zuras de su rispetu Translations French lot de terrain English lot Spanish parcela de terreno Italian lòtto di terréno German Parzelle.