ammatutzàre , vrb Definition
fàere a mata, nau de matedu; bogare o segare is tupas aprontandho sa terra po dh'arare
Synonyms e antonyms
immatai,
innetiare,
irrascare,
ismatutzare,
ispatare,
matai,
scrachirai
Etymon
srd.
Translations
French
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
English
to take bushs off
Spanish
podar,
desbrozar
Italian
decespugliare
German
Gestrüpp entfernen.
annicrínu , agt, nm: annighinu,
annigrinu,
annixinu,
anníxinu Definition
terra crua, nau de unu terrenu, chi o su chi est de meda (ma fintzes solu calecunu annu) chentza trebballau, chentza prenu, terrenu incruau; nau de animales, mescamente is boes, chi tenent un'annu
Synonyms e antonyms
annicrarju,
crodina,
cudrivu,
rodiu
Sentences
no tenzo boza de assulcare tancas annijinas ◊ sa terra in s'annighinu ndh'essit a làbidas, arendhe
Etymon
srd.
Translations
French
friche,
terrain inculte
English
uncultivated land
Spanish
baldío,
erial
Italian
terréno a ripòso,
incólto
German
Ödland.
àra 1 , nf Definition
su semenadu
Synonyms e antonyms
aracioni
Sentences
s'ara de cust'annu est andhada bene
Etymon
srd.
Translations
French
terrain semé
English
sown land
Spanish
sembrado
Italian
seminato
German
Saatland.
carcinàrxu , nm Definition
genia de terramíngiu chi paret crachina de cantu est biancu, ca dhue at càlciu meda, carcàriu
Scientific Terminology
slg
Etymon
srd.
Translations
French
terrain calcaire
English
calcareous ground
Spanish
tierrablanca,
blanquizar
Italian
terréno calcàreo
German
Kalkboden.
codinàrzu , nm: cudinarju,
cudinarzu,
cutinàgliu Definition
logu de codina, inue si bogat codina
Synonyms e antonyms
rocàgliu
Sentences
in cussos cudinarzos de terra sútile in maju sos orzos sont zai cambiandhe colore
Scientific Terminology
slg
Etymon
srd.
Translations
French
terrain caillouteux
English
stony ground
Spanish
suelo pedregoso
Italian
terréno sassóso,
di arenària
German
steiniger Boden.
coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja,
cuilàglia,
cuilàrgia,
cuilarza,
cuilarzu,
cuilarxa,
cuilarxu,
cuilatza,
cuilaxa,
curiatza Definition
tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra
Synonyms e antonyms
coibi,
pastoritzale
Sentences
cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
terrain où il y a des enceintes pour les animaux
English
corral
Spanish
terreno donde hay apriscos
Italian
terréno dóve insistono i recinti per il bestiame
German
Viehpferch.
crastàrvu, crastàrzu , nm Definition
logu totu crastos, totu pedra
Synonyms e antonyms
crastatza,
pedraghe,
pedraju,
pedredu,
pedrera,
pedriaxu,
praicàrgiu,
razile,
talloraxu
Scientific Terminology
slg
Etymon
srd.
Translations
French
terrain pierreux
English
stony ground
Spanish
pedregal
Italian
terréno pietróso
German
steiniges Gelände.
egàdu , agt Definition
nau de unu terrenu, chi est de annos meda chentza prenu, chentza trebballau
Synonyms e antonyms
annicrinu,
rodiu
Translations
French
terrain inculte
English
uncultivated land
Spanish
yermo
Italian
terréno incólto
German
ungepflegtes oder unbebautes Grundstück.
frascàrzu , nm Definition
logu prenu de matas, de matedu cracu (tupas e matas) in su logu; genia de fasche de naes arraspiosas mannas acapiadas in sa parte grussa po carrare cosa a tragadura
Synonyms e antonyms
crachi,
crachiredhu,
craxili,
fratale,
lita,
mateda,
stovina,
tuparzu,
tupedu
/
trazu
Sentences
ch'essit e chircat a cúcuru bàsciu intro de sa tanca, in mesu a su frascarzu, in donzi irrocadorzu e ispinarzu (G.Sini)
2.
sos massajos carrarzaiant su sèmene cun su frascarzu e solovraiant sas últimas chérvias
Scientific Terminology
slg
Etymon
srd.
Translations
French
terrain couvert d'arbres et de buissons
English
scrub-land
Spanish
hojarasca
Italian
frasconàia
German
Gezweig.
ispatàre , vrb: ispatzare 1 Definition
illimpiare sa terra segandhondhe totu su matedu po dha prènnere, o fintzes segandhondhe s'erba; illimpiare, frobbire
Synonyms e antonyms
ammatutzare,
ilbratare,
immatai,
irrascare,
isputzucrare,
matai,
scrachirai
Sentences
su terrinu cheret ispatadu ca sa malesa no lassat crèschere àteru ◊ comintzeit a bogare coighina ispatendhe majas de chessa ◊ za mi est costadu ispatendhe rú e tetinosu pro pesare sos ozastros!…◊ tocat de ispatzare sos oros de s'irriu ◊ no mandhant un'operaju po ispatzare s'erba chi ch'est!
2.
ispatare sa corte de sa linna ◊ dàemi su frebbeucu a l'ispatare su nasu a su ninnu!
Translations
French
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
English
to clean,
to clear of the trees (bushes)
Spanish
rozar
Italian
sbrattare,
disboscare,
decespugliare
German
abräumen,
abholzen.
ispatónzu , nm: ispatzóngiu Definition
su ispatzare, illimpiamentu de una terra
Synonyms e antonyms
ilmatadura,
innetionzu,
ispatadura,
ispatzinzu,
isputzucronzu,
limpióngiu,
matadura
Sentences
in austu faia s'ispatzóngiu e in cabidanni su carríngiu (A.Barra)
Etymon
srd.
Translations
French
action de dégarnir un terrain des buisson
English
clearing of the bushes
Spanish
desmonte
Italian
decespugliaménto
German
Gestrüppentfernung.
pedràghe , nm, nf: pedriaghe,
perdaghe,
predache,
predaghe Definition
logu totu pedra; pràdiche o pedra lada po cassare animales (margianes, pigiones, lèperes)/ parare unu p. pro tènnere puzones
Synonyms e antonyms
crastarzu,
pedrera,
pedriaxu,
praicàrgiu,
razile,
talloraxu
/
altana,
peàdiga 1,
pradera
Sentences
dogni ómine o fera, mavele o marraghe, dae dogni pedraghe, gridat sa protesta ◊ ruent che puzone in sa predache
Etymon
srd.
Translations
French
terrain pierreux,
traquenard en pierre
English
stony ground,
stone trap
Spanish
pedrisco,
losa
Italian
pietràia,
schiàccia,
tràppola di piètra
German
steiniges Gelände,
Falle aus Steinen.
pedràju , nm: pedralzu,
pedràrgiu,
pedrarju,
pedrarzu,
predarju,
prediàrgiu,
pretàgliu,
pretarju Definition
logu totu pedra
Synonyms e antonyms
crastarzu,
mogolàrgiu,
pedraghe,
pedriaxu,
praicàrgiu,
predàili,
razile,
talloraxu
Sentences
in cussos pedrajos bi at mudeju, ozastros, figumorisca ◊ in sos pedrarjos bi creschet sa tiria ◊ si l'ant àpita dae sa sicagna, ma sont paschenne in sos pretàglios
Etymon
srd.
Translations
French
terrain rocheux,
terrain pierreux
English
stony ground
Spanish
pedregal
Italian
terréno roccióso,
pietràia
German
steiniges Gelände.
pedriàxu , nm: perdiarzu,
perdiaxu,
perdigàrgiu,
petriarju Definition
logu totu perda, fintzes de orroca; perda etotu / acarrigiai perdiaxu = carrare pedra
Synonyms e antonyms
brechilaxu,
mogolàrgiu,
pedraghe,
pedraju*,
pedralla,
pedredu,
pedrera,
predàili,
taparatzu
Sentences
at semingiau su trigu in su perdiaxu ma calincunu granu est arrutu in terrenu bonu ◊ in custu perdiaxu no nci crescit nudha
2.
s'alluvioni nci at tirau is domus e is chi at lassau dhas at prenas de àcua, ludu e pedriaxu portau de monti
Translations
French
terrain pierreux
English
stony ground
Spanish
pedregal
Italian
pietràia
German
steiniges Gelände,
Steinhaufen.
praicàrgiu, praicàrzu , nm: praigarzu Definition
logu totu pràicas, totu pedras ladas
Synonyms e antonyms
crastarzu,
pedraju,
razile,
talloraxu
Scientific Terminology
slg
Etymon
srd.
Translations
French
terrain pierreux
English
stony ground
Spanish
pedregal
Italian
pietràia
German
steiniges Gelände.
rodíu , nm, agt: rotiu,
rudiu,
rúdiu,
rutiu Definition
terra crua, annigrina, de annos meda chentza trebballada
Synonyms e antonyms
annicrinu,
arestadu,
arrudiau,
egadu
Sentences
fint faedhendhe de rodiu e de bidustu ◊ in sos golleis be sont sos rudios e in sos sétiles sas terras araas (L.Loi)◊ sa Sardigna tandho fit coment'e una terra vírgine, o rutia ◊ custu terrinu fit rudiu ot'annos, ma ocannu l'apo prenu
2.
custas sunt terras rodias ◊ fizu meu fit beranilendhe sa terra rotia, preparendhe sas tulas pro s'atunzu ◊ che massaju chi, rutiu e lanzu barvatu at bortuladu a die intreu, de su sole bramaiat s'ocasu
3.
rutias torrant d'atunzu sas malinconias (T.Rubattu)
Surnames and Proverbs
prb:
a terra rutia sèmenala a su chi bi essit
Etymon
srd.
Translations
French
terrain inculte
English
waste land
Spanish
terreno inculto,
erial
Italian
terréno incólto
German
unbebautes Grundstück.
sàssu 1 , nm Definition
pedra lisa de erriu, de terramíngios fatos de inundhamentos; terra sàssina, codina, totu pedrighedha
Synonyms e antonyms
renatzu
Sentences
su sabbateri donat tres arrepicus de martedhu a sa sola e unu a sa perda ’e sassu chi tenit in coa coment'e un'incúdina
Etymon
ltn.
saxum
Translations
French
sablon,
terrain alluvial
English
sandy soil,
coarse sand
Spanish
sablón,
terreno de aluvión
Italian
sabbióne,
terréno alluvionale
German
Geröll,
Schwemmlandboden.
semenéri , nm: semenériu,
semmenériu,
siminériu Definition
logu o terrenu a semenare laores (a logos fintzes su tempus de semenare)/ ammanitzare su semenériu = dolare sas terras de agrile dai su restuju, dai su matedu, limpiai sa terra po èssiri pronta a dh'arai torra
Synonyms e antonyms
semenedu
Sentences
a líminas de semenériu ammaniaiant un'andhàina de deghe metres de terra neta a manera de pòdere narvonare totu su logu chene perígulu
Etymon
itl.p
semineri
Translations
French
terrain semé
English
sowable land
Spanish
sembradío
Italian
seminativo
German
Saatland.
tènta , nf Definition
tanti de terrenu, de largària parívile, chi si pigat trebballandho (es. marrandho o arandho, arregollendho olia, messandho e àteru): a logos, fintzes possessu, orrugu de terrenu a bisura longa (corria de terra)
Synonyms e antonyms
ràglia,
teneca,
tula
Idioms
csn:
leare sa t. = comintzare unu tretu largu cantu podet bastare pro unu o cantos sunt triballendhe a fiancu de pare; truncare sa t. = andhàreche a sa tenta de s'àteru a costazu; segadore de t. = messadore a manu de intro, a s'ala de su laore chentza messadu, su chi sestat sa tenta; fàghere una cosa a t. = totu pínniga, a pínnigu, chentza ndhe lassare nudha; bogai sa t. = fàghereche totu su tretu comintzadu; andai a tenta dereta = deretos, chentza fàghere a biraorba, ne a s'andhetorra; pigai, messai totu a una t. = leandho totu sa largúria de su trebballu; t. de orbaci = pannu, telu de o. comente essit de su telàrgiu a bisura de tenta
Sentences
no les sa tenta tropu larga, tzapendhe, ca petzi càtigas su chi faghes! ◊ apenas cumentzàt a orbesci seminàt sa tenta e atacàt a marrai ◊ is ispigadrixis depiant bodhiri s'ispiga e passai s'àcua a is messadoris in sa tenta ◊ si funt in medas sa tenta dha pigant prus larga
2.
nci seu artziau a monti a tenta dereta ◊ cussa narat una fàula infatu de s'àtera, nosu faeus biri ca dha creeus e issa sighit a tenta dereta ◊ s'abe si leat s'idatone a tenta chirchendhe sas àrbures
Etymon
srd.
Translations
French
bande de terrain qu’on peut travailler
English
rope walk
Spanish
porción de terreno que se trabaja
Italian
andana
German
Schwaden.
terrénu , agt, nm: terrinu,
tirrinu Definition
de sa Terra; chi est o istat in terra, a paris a terra; tretu largu e longu de terra, terra de propiedade no tanti manna distinta cun làcanas, nau fintzes solu in su sensu de ispàtziu, logu coment'e pígiu de fora, de pitzu, de sa Terra
Synonyms e antonyms
terranzu
/
terra
/
cdh. tarrenu
Idioms
csn:
(nadu de cosa) esserebbei a terrinu cobertu = a meda, de che cuguzare su terrinu; ingulliresichelu su terrinu = isparèssiri de no dhu pòdiri agatai; terrinu friscu = terra russa in logu ue bi sumit abba, benatzu; terrinu de bogare = logu dortu de bogare a ràllia pro lu pòdere triballare
Sentences
sigomente est ómine terrenu, binchet o perdet, segundhu comente ◊ tra totu meses si pesat màgiu solu fioridu, mese su prus favoridu de sa terrina bellesa ◊ cun boghe prus che terrina cantemus in allegria!
2.
est un'aposentedhu terrenu ◊ Cristos est nàschidu in d-un'istalla terrena ◊ nosu tenestis domus terrenas
3.
est unu terrenu bonu po seminai a lori ◊ creit fostei ca is terrenus dhus iant a pagai po su chi ballint? ◊ alvatendhe so istadu cun bitelledhos in terrinos cruos ◊ cantu fiocat faghet bene ca intrat abba a su terrinu
4.
bi fit s'olia in terra a terrinu cobertu ◊ no lu podent agatare in logu: paret chi si che l'at ingullidu su terrinu…
Etymon
itl.
Translations
French
terrain,
pièce de terre
English
land
Spanish
terreno,
terreno,
campo pequeño
Italian
terréno,
appezzaménto di tèrra,
suòlo
German
Boden,
Grundstück.