arragiólu , nm: arrajolu,
ragiolu Definition
genia de maladia apicigosa chi benit mescamente a is canes, ma chi podet apicigare fintzes a sa gente (de is canes o àteros animales impestaos): leat a is céllulas de su crebedhu, unu si ammàchiat (timet s'abba, s'ària) e si morit (si no si curat in tempus, cun vacinu, cun innetzione antiràbbica, giaendho a su virus sa manera de lòmpere a su crebedhu); in cobertantza, arrennegu forte, genia de pentzamentu malu, ifadosu, dolore chi tirat a longas
Synonyms e antonyms
arràbbiu,
arrajoladura
/
afuta,
aragoni,
arrenigna,
arrennegu,
bischiza,
bústica,
búzara,
cardedha,
corina,
crocone,
febi,
gormone,
grema,
mútria,
stacu,
studugu
2.
lis mintei ódiu pro su chi mi aiant fatu e s’arragiolu non mi lassait in pasu
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
rage,
hydrophobie,
obsession
English
rage,
hydrophobia,
obsession
Spanish
rabia,
hidrofobia,
desasosiego
Italian
ràbbia,
idrofobìa,
smània
German
Tollwut,
Erregung.
arretàda , nf Synonyms e antonyms
arretamentu,
ingrillimentu
Etymon
srd.
Translations
French
excitation sexuelle
English
sexual excitement
Spanish
excitación sexual
Italian
eccitazióne sessuale
German
geschlechtliche Erregung.
birbílliu , nm: Definition
genia de gana forte de calecuna cosa, móvia, ateneu / bocàrendhe sos birbíllios de conca a ccn. = fai passai is disígius macus, is ideas locas
Synonyms e antonyms
birbúdhiu,
dellíriu,
intziurrinzu,
ispédhiu,
trubbuscadura
Sentences
su bratzu lépiu de tzia Annedha li secabat su birbílliu ◊ su sole, su binu, sa preséntzia de Mallena lu fint ponindhe in birbílliu (S.Spiggia)◊ pro bona sorte a fizu meu no li benint a conca de cussos bribíllios ◊ mi est bénniu su birbílliu de iscríere
Etymon
srd.
Translations
French
excitation
English
excitement
Spanish
excitación
Italian
eccitazióne
German
Erregung.
birbúdhiu , nm Definition
disígiu forte, budhidore de gana
Synonyms e antonyms
birbílliu,
dellíriu,
intziurrinzu,
trubbuscadura
Sentences
birbúdhios e tochedhos de coro currillant in sa mente alluscada calabrinas de focu
Etymon
srd.
Translations
French
excitation
English
excitement
Spanish
hervor
Italian
bollóre,
eccitazióne
German
Erregung.
emossiòne, emotziòni , nf Definition
genia de sentidu forte e de pagu dura chi si proat po calecuna cosa chi acontesset
Translations
French
émotion
English
emotion
Spanish
emoción
Italian
emozióne
German
Emotion,
Erregung.
ingrilliméntu , nm Definition
su s'ingrillire, nau mescamente de su mascu inganiu, disigiosu; nau de erba o sèmene, su fàere su cambu nou, sa tzeurra
Synonyms e antonyms
arretamentu,
arretúmene
/
scallentamentu
/
intzeurramentu,
tudhidura
Etymon
srd.
Translations
French
excitement
English
excitement
Spanish
excitación
Italian
eccitaménto
German
Erregung.
zacaradúra , nf: giagaradura*,
zagaradura Definition
su zacarare; su èssere giagaraos / fàghere a zagaradura = impresse meda, tropu, coment'e chi unu portet canes aifatu, cun movimentu a cropos e impresse a sa sighia
Synonyms e antonyms
agiàgaru,
isuliadura,
salarzadura,
salarzu
Sentences
sas berbeghes no las les a zagaradura, no lis fetat male! ◊ sa cosa no si faghet a zagaradura, ca essit male
Translations
French
agitation soudaine
English
deep and sudden anxiety
Spanish
agitación repentina
Italian
agitazióne fòrte,
improvvisa
German
Erregung.