coldózu , nm: cordozu, cordorzu Definition afrigimentu, pena, dispraxere chi si provat in s'ànimu Synonyms e antonyms dispiachere, dolu | ctr. cuntentesa, gosa Sentences candho s'ànima mea est in cordozu, chirco apozu in sa durchesa de sas pupas tuas (G.Piga)◊ cantu bos naro est giustu e bos conto su fatu cun coldozu ◊ eo apo cordorzu finas de ischitzare una buischedha in carre anzena ◊ apo cordorzu finas de sos animales chi bido morzendhe Etymon itl. Translations French douleur profonde English deep sorrow, condolence Spanish pesar Italian dispiacére, cordòglio German Bedauern, Schmerz.

impúdu , nm: imputu 1 Definition su s'impudare, su abbarrare dispràxios coment'e candho si dhue torrat a pentzare, a una cosa, e méngius s'iat a bòllere de no dh'àere fata Synonyms e antonyms arrepentimentu, impudonzu, indolimentu, penetimentu, penetu, pílicu / storru Sentences lassa su binu, mih chi ndhe as a tènnere impudu! ◊ bastat chi apas impudu de su male chi as fatu ◊ s'imbrenucabat e torrabat gràssias a Deus chin orassiones de impudu ◊ no ndh'epas impudu de sos agiudos chi nos as dadu! ◊ fatu su dannu, a nudha balet s'imputu Etymon srd. Translations French remords, regret, réflexion English regret, reflection Spanish remordimiento, reflexión, viraje Italian rimòrso, rammàrico, rimpianto, ripensaménto German Gewissensbiß, Bedauern, Besinnung.

pibiàre , vrb: apibiare, pibinai, pipinare, pipiare Definition pigare a unu a pibios, coment'e tenendhondhe làstima o fintzes po delicadesa, pigandho coment'e a losinga: rfl. si narat de chie, cómodu, si chèsciat chentza motivu e si faet a bíere sèmpere discuntentu de sa sorte sua; nau de pigiones, istare a pibios, a píulos Synonyms e antonyms achigulare, apibiare, cascaviare, fiacare, lastimai, memulare, palpare, pibincai, spibiai Idioms csn: pibinai un'animali = lassàrelu a meda chentza triballare; pibiare sa carena = parpàresi, risparmiàresi, no fàghere perunu irfortzu; pibinai sali a sa petza (o àteru)= paspiare salipa a sa peta Sentences a ti àere innotzente cundennadu za cheres pibiadu, poberitu! (M.Murenu)◊ a su mantessi tempus chi lu pibiaiant si ndhe riaiant ◊ si li ponet manu cussa at a chèrrere pibiadu! ◊ est mortu iscatzadu e frundhidu e como totugantos lu pibiant! ◊ no si est pipiau meda in sa cuntentesa: si est dau deretu a traballare ◊ tziu Còsome murghiat sas crapas pipiàndhelas che pitzinnos 2. ite bella chi ses candho t'intendho pipiandhe! ◊ teniat bisonzu, ma no pediat mai nudha e ne pibiaiat ◊ intendhiat sa voche arta de su pride chi precavat e medas àteras chi pipinavant coment'e rispondhendhe a sas litanias 3. depiant èssiri obertus is ous de is cardaneras, poita iat inténdiu is pillonedhus pibinendi Etymon srd. Translations French plaindre English to mourn, to pity Spanish compadecer, lamentar Italian lamentare, commiserare German beklagen, bedauern.

sentíre, sentíri , vrb: sentzire Definition su si sapire o provare unu dolore o calecuna cosa chi dispraxet aintru de sa carena chentza ischire cun precisione inue (ma fintzes de comente sa fémina príngia si sapit de s'illibbertare); provare in s'ànimu dispraxere, tristura, làstima o dolu po ccn. o calecuna cosa andhada male, de malu; bastare s'ànimu, èssere animosos / sentire cosa a unu = tènnere calecuna cosa contras a unu Synonyms e antonyms dispiàghere / lastimai Sentences e candho si est sentida muzere tua? ◊ passat una cira e dèu non mi seu sentira de nudha: torrat sa levarora po mi visitai e nascit su pipiu! ◊ cussa berbeghe est sentida: oe o cras anzat ◊ naro sas cosas comente las sento ◊ custos no sentint ne birgonza e ne dannu ◊ ògios bellos, nàdemi ite sentides cun megus! ◊ chie at sàmbene caldu no si ndhe sentit de sas temporadas ◊ est rutu e si sentit ancora de sa ruta ◊ comente ti sentis, como? ◊ at leadu una cadha mala, si est sentidu fintzas male ◊ sa dí chi si est sentiu no at papau nudha de dhu fai mali ◊ iat incumentzau a tenni pauria e a si sentiri ◊ issu si fiat sentziu de bronchite 2. sento, Sardigna, cudha voluntade de gherrare sufrindhe pro sa tua libbertade (A.Casula)◊ sento chi a bois so lassendhe sentza amparu ◊ no cretast chi bivu in axiu: sentu solu a èssiri istau che pipiu, cun tui! ◊ so sentindhe chi si la murghent puru sa crabita chi mi che ant furadu! ◊ lu sunt sentendhe prus a mortu chi no a biu ◊ sento sos chi sunt in pena pro cudhos chi no sunt torrados ◊ issa no at sentitu su bene pérdiu ◊ sentius zòvanos e betzos, candho morint!◊ la sento s'assione mala chi mi as fatu e sos malos faedhos chi ti apo intesu! 3. si mi sentis cosa, naramilu in cara! ◊ proite no m'iscries: mi sentis carchi mancàntzia? ◊ si sentis alguna cosa, filla, perdona! (L.Matta) 4. no mi la sento a fàghere totu cussu caminu Translations French éprouver, regretter, plaindre English to feel, to be sorry (for) Spanish sentir Italian sentire, dolérsi, compiàngere German fühlen, bedauern, beweinen.

tràga , nf, nm: tragu Definition dispraxere mannu Synonyms e antonyms amalgura, amargori / cadha Sentences dae su càlighe de su mudímine chi ndhe birat disisperu li conto làgrimas de tragos cundhidos cun fele (L.Brozzu)◊ sufrit finas a morte dies de tragu e de dolu ◊ olvida sos tragos de sa malasorte! ◊ ahi, mi das tragos: mi acusas chi ti apo s'amore afaltzadu! ◊ li do tragos e malu passare ◊ pro tenner fizos medas, mezus pagos: ma mezus nudha, pro no tenner tragos! (Moretti)◊ proesit tragu mannu ca fit vint'annos chi no lu bidiat 2. aite a li ammentare cussas cosas chi piús de tragas de fele no li podent dare? Etymon spn. trago Translations French amertume, chagrin English sadness Spanish amargura Italian amarézza, dispiacére German Traurigkeit, Bedauern.

«« Search again