Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bendherítzu , agt, nm: bendiritzu, vendharitzu Definition chi est a bèndhere, fatu po dhu bèndhere, chi si bendhet meda, chi est fàcile a ispaciare; chi o chie bendhet / bértula b. = sa chi si ponet a fitianu Synonyms e antonyms bintureri / bendhijolu | ctr. comporaditzu Sentences cussu est un'artículu bendiritzu Etymon itl. Translations French vendable English saleable Spanish vendible Italian venderéccio German leicht verkäuflich.

blàndhu , agt: blandu, brandhu, brandu Definition chi est pagu forte, pagu airadu, abbrandhau, prus pagu (nau fintzes de cosas de bufare cun àrculu, fintzes in su sensu chi funt abbariolu)/ pani a faci branda = tropu biancu, cotu pagu Synonyms e antonyms lenu | ctr. airadu, càdriu, forte Sentences su dolore est prus brandhu ca apo leadu sa meighina ◊ s'arregorta est istétia branda ◊ sa lughe de su sole a prima essida est prus brandha ◊ at in fatze unu lucore brandhu de luna ◊ eus inténdiu unu sonu brandu, dilicau ◊ su sàmbini de procu si fait còere a fogu brandhu Surnames and Proverbs smb: Brandos, Brandu Etymon spn. blando Translations French léger English soft Spanish leve, delicado, débil Italian blando German leicht.

cantagànta 1 , avb Definition (fàere cosa) chentza dificurtade peruna; istare sèmpere cantandho, cantare fatuvatu / pigai una cosa, una chistioni, c. = chentza si ndhe preocupare Sentences in duas dies custu triballu mi che lu fato a sa sola cantaganta! ◊ custa gàrriga bi la ponzo totu: mancari betzu, custu càmiu che la ghirat cantaganta ◊ mama mia a otanta annos che zughiat cantaganta unu sacu de patata subra su cúcuru (Z.A.Cappai) 2. triballendhe istat tota die a su cantaganta: mancu de su tempus si daet a coro ◊ sa piciochedha tocat e paltit cantaganta a fàere s'impériu a sa mama Etymon srd. Translations French facilement English easily Spanish fácilmente Italian facilménte German leicht.

fàcile , agt: fàcili, fàtzile, fàtzili Definition chi si faet cun pagu trebballu, chi no ponet dificurtades Synonyms e antonyms discanciosu | ctr. difícile, incolliosu Sentences est fàtzile che andhare a s'abba ◊ menzus chi lasses sa zanna serrada, ca si abbelta la lassas apena est fàcile chi b'intret zente anzena (Sale) Etymon itl. Translations French facile English easy Spanish fácil Italian fàcile German leicht.

gazosínu , agt Definition chi est che a sa gazosa, chi faet che a sa gazosa, nau de bufóngiu po comente ispirtit bufandho Etymon srd. Translations French pétillant English sparkling Spanish espumoso, con gas Italian frizzante German leicht prickelnd.

isperràche , agt: isperraghe Definition nau de unos cantu frutos, chi sa prupa istacat bene de s'ossu Synonyms e antonyms abbelzinu, abberigiolu, ispitzigaditu, sperradori | ctr. duraghe, rósigu 1 Etymon srd. Translations French qui se détache facilement du noyau English that can be easily opened Spanish fruto que se deshuesa fácilmente Italian spiccàgnolo German leicht vom Kern lösbar.

lebiedhédhu , agt Definition lébiu lébiu, chi tene pesu pagu pagu Translations French très léger English very light Spanish muy ligero Italian leggerìssimo German sehr leicht.

lébiu , agt: lépiu, léviu Definition nau de cosa, chi pesat pagu, chi no est grae; nau de fortza o de manera de fàere, chi no est forte, chi no est meda, ne cràdiu, chi no dhue bolet pelea manna; nau de una carena, chi est istrízile, cannàile Synonyms e antonyms illebiadu, leve, lezeri | ctr. grae, pesosu, troposu Idioms csn: lépiu che nónniu, che néula, che puma, che pinnia = lebiedhedhu; lébiu de orijas = chi intendit totu; a lébiu a lébiu = abbellu abbellu; conca lébia = conchilébiu, chie tenet unu cumportamentu pagu sériu, dadu a sas violeras, de pagu tinu; èssiri sonni lébiu = chi si ndhe ischidat pro donzi mímina cosa chi s'intendhet; Peilébiu = su sonnu, Frades Lenos Sentences linna e ferru, a cantos de sa matessi mannària, sunt unu lébiu, s'àteru grae ◊ za est cosa lébia sa chi sunt faghindhe, no sunt mancu boghendhe preda! ◊ lébiu o grai, gi at a podi benni a innoxi cun is cambas suas! 2. Minnia iat fatu un'arrisixedhu lébiu ◊ lébiu de orijas, intendhet sas voghes de sos duos vetzos e los iscurtat ◊ candho so alligru o discuntentu apo su sonnu léviu ◊ sos cumpanzos, lépios che duos nónnios, brincheint su muru ◊ su númene de su podestade fit un'avrina lévia chi onzi píssina podiat cuguzare ◊ dhi pariat de intèndiri passus lébius de pipiu Surnames and Proverbs smb: Lebiu Etymon ltn. *levius Translations French léger English light Spanish ligero, leve Italian leggèro, liève German leicht.

lenelène , avb: lenileni Definition a lébiu a lébiu, pàsidu, a lenu Synonyms e antonyms abbellu Sentences babbu nos faedhaiat cun tonu lenelene ◊ unu profumu de chena aparitzada mi allórigat sa limba a sa salia chi mi falat in bula lenelene ◊ in s'arroca mizat àcua lenileni Etymon srd. Translations French doucement English gently Spanish suavemente Italian lieveménte, dolceménte German sanft, leicht.

marrintzedhàre , vrb: marrontzedhare, marruncedhai, marruntzedhare Definition trebballare sa terra (e pruschetotu is laores) a marruntzedha, a marrita Synonyms e antonyms marritai, marruschedhare, tzampitare Sentences sont marrintzedhanne su campu de sa patata ◊ unu tempus in cortili prantai froris, dhus acuai, dhus marruncedhai e crescenta ebbenimindi! Etymon srd. Translations French biner English to hoe Spanish escardar Italian zappettare German jäten, leicht behacken.

marritài, marritàre , vrb Definition trebballare sa terra (mescamente laores, cosa prantada) a marrita, a tzapita; arrasigare in terra cun is peis de ananti, comente faent is animales (pruschetotu cuadhos e molentes) Synonyms e antonyms marricocai, marruntzedhare, marruschedhare, tzampitare / marrai, marragiadai, marrazare, pateare Sentences apustis marritadu duas o tres vias, su trigu l'isargaiant a manu 2. s'achetu est sèmpere marritanne, isconchinanne e cricanne de si arburare Etymon srd. Translations French piocher, sarcler English to hoe Spanish escardar, cocear Italian zappettare, sarchiare German jäten, leicht behacken.

murràtzu , agt, nm Definition chi est mesu canu, unu pagu murru Synonyms e antonyms incespiau, murratinu Sentences zughiat sa lana murratza Surnames and Proverbs smb: Murratzu, Murrazzu Scientific Terminology clr Etymon srd. Translations French grisonnant English greying, speckled Spanish entrecano Italian brizzolato German graumeliert, leicht ergraut.

summuscràre , vrb: sumuscrare Definition abbruxare unu pagu Synonyms e antonyms abbruscare, afiamusciare, aflachilai, afogogliare, aframatzare, aframucionare, aframiare, auscare, ulciare Sentences si sumuscrat su porcu apustis mortu ◊ comente fia acontzendhe su fogu mi apo sumuscradu su pilu de su bratzu ◊ sa luchedha de s'istupinzu intro de su botedhu prenu de ozu ghermanu aiat atacau a sumuscrare su letzolu Etymon srd. Translations French brûler légèrement English to scorch Spanish chamuscar Italian abbruciacchiare German leicht anbrennen.

tzampitàre , vrb: tzapitare Definition trebballare sa terra, is laores, a tzapita, a marronedhu Synonyms e antonyms marritai, marruntzedhare Sentences istracu ses a mesa manzanada, apenas duas oras tzapitendhe Etymon itl. Translations French biner, sarcler English to weed Spanish escardar Italian zappettare, sarchiare German leicht behacken.

ulciàre , vrb: uschiare, usciare, uscrare, uscrai Definition abbruxare unu pagu, nau prus che àteru de pilu, tzudha o cosas deasi Synonyms e antonyms abbruscare, auscare, summuscrare Sentences bocheint su porcu e deretu l'uscreint ◊ ponet fogu a s'usciadinu e úsciat su porcu ◊ apenas ispojoladu, su porcu cheret ulciadu ◊ paris a su zigarru si uscrabat fintzas su nasu, cussu! Etymon ltn. usc(u)lare po ustulare Translations French brûler légèrement English to scorch Spanish chamuscar, socarrar Italian abbruciacchiare German leicht anbrennen.

usciàdu , pps, agt, nm: uscrau Definition de usciare; chi est auscau, unu pagu abbruxau (es. linna); logu de sartu inue est passau su fogu, mescamente sa linna abbruxada chi abbarrat apustis passau su fogu; logu campu de ue ndhe ant bogau is matas artas e dhue at abbarrau matedu piticu, bàsciu Synonyms e antonyms abbruschiau, afracau, brusiadu / fronza Sentences su malevadadu zughiat tota sa carena uscrada, de sa maladia chi teniat 2. essiat a monte e torràt càrrigu de uscrau 3. su bentu iscàvulat su cinus de s'uscrau a s'erriu ◊ is montis fiant niedhus, passaus a fogu, e in cussu uscrau no dhoi fiat unu frori ◊ is angionis beniant istitaus in s’uscrau, acantu s’ebra fuat límpia e sana Translations French brûlé légèrement English scorched Spanish chamuscado, socarrado Italian abbruciacchiato German leicht angebrannt.