acolumàre , vrb: acumbulare,
columare Definizione
fàere a cólumu, prènnere un'istrégiu fintzes a oros, pònnere a muntone
Sinonimi e contrari
acucuai,
acucurrumedhare,
ammuntonae,
pienare,
plèniri
| ctr.
bocare,
iscolomare,
leai
Frasi
nues chi si acólumant in istiu batint tempestas chin abba a cadinos ◊ annos de fadigas acólumant sos órrios de sos matimannos ◊ iseto aculumendhe penas e sonnos de fantasias ◊ acolumedas forte una siendha de terra, fraigados, prata e oro! (G.Tidore)
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
accumuler
Inglese
to amass,
to fill up
Spagnolo
colmar,
amontonar
Italiano
accumulare,
colmare
Tedesco
anhäufen,
füllen.
ammedàre , vrb: ammelai 1,
ammelare,
ammenare,
ammerare Definizione
sighire a betare a un'istrégiu, prènnere meda / ammelai una carrada = annúnghere binu a sa cuba comente sighit a budhire su mústiu
Sinonimi e contrari
aciúgnere,
agnànghere,
annúnghere,
assusai 1
| ctr.
bocare,
ilbagantare
Frasi
ammera abba a sa padedha ca est pagu su brou! ◊ ammera sale a sa cassola ca est bamba! ◊ at ammerau ozu a sa làmpana ◊ is giorronadas suas fiant a binnennare, mirare cupones budhindo, prentzare binatza e ammelare carradas ◊ s'irrichesa terrena su coro no ammenat!
Traduzioni
Francese
remplir jusqu'au bord,
combler,
ajouter
Inglese
to add,
to fill up
Spagnolo
colmar
Italiano
colmare,
aggiùngere
Tedesco
auffüllen,
hinzufügen.
fumentài, fumentàre , vrb: afumentai* Definizione
prènnere su logu de fumu, fàere fumu meda, fàere fumentu
Sinonimi e contrari
afumai,
ifumentare
2.
andhadu soe a bi l'abbaidare… agiommai mi ndhe aiant fumentadu!
Traduzioni
Francese
dégager beaucoup de fumée
Inglese
to fill with smoke
Spagnolo
ahumar
Italiano
far mólto fumo
Tedesco
qualmen.
imprupài, imprupàre , vrb: impulpare Definizione
pònnere prupa, crèschere de prupas, nau de animales, gente e fintzes frutos
Sinonimi e contrari
ammaciociae,
imprupire,
impurpatzire
Frasi
chini papat bèni e bufat mellus s'imprupat e ingrassat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
remplumer,
reprendre de l'embonpoint
Inglese
to fill out
Spagnolo
engordar
Italiano
rimpolpare
Tedesco
Fleisch ansetzen.
imprupíre, imprupíri , vrb: impulpiri,
impurpie,
impurpire Definizione
pònnere prupas, crèschere in prupas, nau de animales, gente e fintzes frutos
Sinonimi e contrari
ammaciociae,
imprupai,
impurpatzire
| ctr.
ispurpire
Frasi
sa morisca est totu ossu: no bi at impurpidu ca no li at próidu ◊ s'olia comente proet in atunzu s'impurpit ◊ sos pibionedhos de s'àghina sunt imprupinne
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
engraisser
Inglese
to fill out
Spagnolo
engordar,
volverse pulposo
Italiano
impolpare
Tedesco
dick werden.
intzibbàre , vrb Definizione
prènnere a intibbu; tzatzare a meda
Sinonimi e contrari
istibbire,
stibbai
/
satzai
Etimo
ctl., itl.
estibar + inzeppare
Traduzioni
Francese
remplir jusqu'au bord,
entasser
Inglese
to fill up,
to cram
Spagnolo
colmar,
llenar
Italiano
colmare,
stipare
Tedesco
auffüllen.
intzimentàre , vrb Definizione
prènnere, fàere o carragiare a cimentu
Sinonimi e contrari
aciumentai
Traduzioni
Francese
cimenter
Inglese
to fill up with cement
Spagnolo
cementar
Italiano
cementificare
Tedesco
zementieren.
iscucuài , vrb: iscucurai,
iscucurare,
iscucurrare,
scucurai Definizione
trantzire su cúcuru de calecuna cosa, pigare e bogare su cucurru, su chi in s'istrégiu dhu'est in prus de is oros, betare sa cosa de un'istrégiu a imbuidadura; foedhandho de is boes, iscapiare de su carru; nau de is pódhighes (de is peis), isconcare, atumbare a forte sa conca a manera de che segare carre coment'e a iscovecadura; rfl. brinchidare a cúcuru ficadu, conca a bàsciu, e fintzes pèrdere is pilos de conca / lassare a ccn. che truncu iscucuradu = firmai chentza dhi fai narri su chi fut nendi
Sinonimi e contrari
ilgavantare,
illichidare,
ismesujare,
issucurare,
sciusciai
/
igiúgnere
| ctr.
acucuai
Frasi
li prenat sas bussacas de pisellu iscucuranne unu mesu muntone ◊ in sa pigada sos boes si sunt repellados: est tocadu a che ndhe iscucurrare, de sa gàrriga ◊ faghimus carchi cosa pro che iscucurrare su malumore
2.
istringhia sas dentes pro no piànghere candho mi iscucuraia sos pódhighes, andhendhe a pes nudos ◊ currimis a s'iscurtza cun sos pódhighes totu iscucurados
3.
si nc'est iscucuau in funtana ◊ issu fut imbecendi e iscucuendisí
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire écouler le trop plein,
vider
Inglese
to fill,
to take over flowing off
Spagnolo
desmochar,
descolmar
Italiano
scolmare
Tedesco
abstreichen.
pienàre , vrb: prenare Definizione
betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu o in calecunu logu fintzes a candho no dhue ndhe cabet àtera: fintzes pònnere cosa o betare apitzu coment'e imbrutandho meda o totu, ocupandho logu; foedhandho de terrenos, betare su sèmene in sa terra arada; foedhandho de fémina, impringiare; in cobertantza, fintzes cumbínchere a ccn. a calecuna idea, su si crèdere meda, ocupare fintzes cun prexu sa mente, s'ànima, su coro / cong. pres. 1ˆp. sing. prenga, prene; pps. prenadu, prenu / prenare s'ogru a unu = (nau de calincuna cosa) pàrriri bella meda, bona, pràxiri
Sinonimi e contrari
acolumare,
cènnere,
impreni,
imprignare,
improssimare,
plèniri,
semenai,
umpire
| ctr.
abbuidai,
ilgavantare,
illichidare
Frasi
so prenendhe su binu ◊ mi prenaia sas busacas de càriga ◊ comente at betadu cussa cosa mi at prenu de brúere! ◊ prena s'ozu a sas ampullas! ◊ at prenu fiascos de abba ◊ cussu traste s'est prenanne de rughintzu ◊ bodhindhe morisca mi so prenu de ispina ◊ sos istradones si torrant a prenare de fossos e de lutu ◊ is bangus si preniant de genti, montàrgius e bidhajus
2.
mancari cun s'aradu de linna pienao su nalvone ◊ bos sezis irfassaos prenandhe sa terra a marrone ◊ ocannu prenamus s'ortu a basolu ◊ cust'arricu medas terras dhas preniat a trigu e a fà e poniat fintzas trinta giorronaderis a trabballai
3.
custu contu consolat e ndhe pienat su coro ◊ iscummitu ca sa conca gei ti dh'at prena oi puru, cun is chistionis suas?! (A.Melas)◊ aici gei si dh'at prenu s'ogu!…◊ de cussa malesa ndhe as prenu su logu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
remplir jusqu'au bord
Inglese
to fill
Spagnolo
llenar
Italiano
riempire,
colmare
Tedesco
füllen,
auffüllen.
plèniri, plènnere , vrb: prènere,
preni,
prènnere 1,
prenni,
prènniri Definizione
betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu fintzes a candho no ndhe cabet àtera; fintzes pònnere o betare cosa apitzu coment'e imbrutandho, ocupandho logu; betare a corpus, papare a tzatzadura; foedhandho de terrenos, betare su sèmene de su laore in sa terra arada; in cobertantza, cumbínchere a calecunu de calecuna idea, giare informatziones solu de una genia po dhu cumbínchere de calecuna cosa e dhu tènnere in favore, su si crèdere meda, pigare sa mente, s'ànima / pps. prenu; ger. prenindhe
Sinonimi e contrari
acolumare,
cènnere,
impreni,
pienare
/
satzai
/
semenai
| ctr.
abbuidai,
illichidare
Frasi
apu prenu una marighedha de pruna ◊ so prenendhe abba a sa broca ◊ Pistirincu at prenu su sacu de perda ◊ si prenit sa domu de carramatzinas ◊ custa butíllia isbódia immoi dha prengu ◊ torra a prènnere sa tassa! ◊ sa pasta si podet prènere de saba o mele pro fàere custu druche ◊ sa domo si fit prenindhe de zente
2.
tengu terras a pasci e terras po preni ◊ is messajus prenint, po su prus, fà e trigu
3.
si prenint sa buca, de autonomia, ma no su ciorbedhu ◊ a fuedhus gei ti prenis: ma ses prenu de bentu! ◊ no mi prèngias sa menti de fumu! (L.Matta)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
remplir,
remplir jusqu'au bord
Inglese
to fill
Spagnolo
llenar
Italiano
riempire,
colmare
Tedesco
füllen,
anfüllen,
auffüllen.
umpíre, umpíri , vrb: umprire,
umpriri Definizione
pigare cosa intrandho s’istrégiu de prènnere a mesu de sa cosa de pigare
Sinonimi e contrari
imbèlghere,
orire 1,
pienare,
úmprere*
Frasi
Tziscu umpit su mustu de sa pica ◊ lea su tatzone, umpri abba dae sa bartza e beta a sos fiores! ◊ fia pigadu a montes cun babbu a umprire a pala ledàmine a sos sacos ◊ àter'e che gai ndhe amus bufadu in tempus de arzola, abba caente umprida a s'isterzu e a su cola cola! ◊ fit umpendhe abba cun sa càtula dai sa cora
2.
posta in motu est sa màchina moderna po umpire s'iscàrgiu a su pasteri (L.Zedde)◊ sodhu minore umpit sa búscia
Traduzioni
Francese
puiser
Inglese
to fill,
to draw
Spagnolo
sacar
Italiano
attìngere,
empire
Tedesco
schöpfen,
füllen.