arrabbugíu , agt, nm: arrebbuginu,
arrebbugiu,
arrebugiu,
arribbugiu,
arribugiu,
rebbugiu Definizione
chi o chie no tenet perunu arrespetu po àtere, chi no iscurtat, no ponet mente, una ndhe pentzat e chentu ndhe faet; chi est de naturale malu, trotu, berbétigu, malu, de trassas malas / in A. Liori, Sa cancione …: "toppa nel muro, rabbercio, truffatore"
Sinonimi e contrari
corroedhu,
malu,
mauchedhu
Frasi
a su piciochedhu no dhu boliant promovi in iscola de cantu fiat arrebbugiu ◊ faci de arrabbugiu pudésciu! ◊ ma càstia un'arrebugiu a si ponni a arropai su tzerachedhu!…◊ seus tropu arrebbugius e pretendeus chi Gesugristu si agiurit! ◊ fémmina arrebbugia, ómini corriatzu e genti pretocada no cicat mai morti! ◊ arribugiu sias!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
ctl.
rebuig
Traduzioni
Francese
scélérat
Inglese
wicked,
impudent (person)
Spagnolo
travieso,
insolente
Italiano
cattivóne,
monellàccio,
sfacciato,
strafottènte
Tedesco
schlimmer Lausbub,
frech.
faciúdu , agt: fatzudu,
fatzutu Definizione
nau de ccn., chi portat face manna, chi est ifaciu, no sentit bregúngia
Sinonimi e contrari
assudu,
atzilosu,
carimannu,
facidostu,
facimannu,
ifaciu
| ctr.
bergungiosu,
cocode,
gavardu
Frasi
prontu de paràulas e fatzutu, chene meta si pistichinzare li rispondhet ◊ no che at àtera faciuda chi ti potat superare, essindhe a ziru… nuda! ◊ faciudu irbirgonzadu! ◊ su faciudu campat
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dévergondé,
effronté
Inglese
insolent
Spagnolo
insolente,
descarado
Italiano
spudorato,
sfacciato,
strafottènte
Tedesco
frech.
forrighítu , agt, nm Definizione
chi o chie cricat forrogos prus de cantu depet e de mala manera, esagerandho e ofendhendho, chi cricat chistiones, lorodhos, chèscias; nau de fémina, fintzes chi dhi praghent is ómines
Sinonimi e contrari
brisca,
caricotu,
discaradu,
facesola,
iscaressidu,
murribistu,
scundiu,
sfaciu
2.
sas sorres si sunt betadas cun ómines, si sunt lassadas guastare ca in domo fint pòveros e issas fint forrighitas (M.Bua)
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
insolent
Inglese
insolent
Spagnolo
insolente
Italiano
insolènte
Tedesco
frech,
Frechling.
isbarritàdu , pps, agt Definizione
de isbarritare; chi est chentza reguardu perunu
2.
ses lassendhe sa pessone mia cun piaes e cun rancore, isbarritadu!
Traduzioni
Francese
irrespectueux
Inglese
irreverent
Spagnolo
insolente
Italiano
irriguardóso
Tedesco
ungebührlich.
ispiàchidu , agt Definizione
chi tenet maneras de fàere pagu educadas
Sinonimi e contrari
burrincatzu,
gavàciu,
intrudhadu,
mabigrabbau,
scurrégidu
| ctr.
ammodau,
grabbosu
Traduzioni
Francese
grossier,
impoli
Inglese
impolite
Spagnolo
maleducado,
insolente
Italiano
screanzato
Tedesco
ungezogen.
ispulíticu , agt Definizione
chi est maleducau / faedhos ispulíticos = peràulas rassas, porcarias
Sinonimi e contrari
dispulítigu,
ispuliticadu,
sbucaciau,
scurrégidu,
sfaciu
| ctr.
educau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grossier
Inglese
rude
Spagnolo
insolente,
grosero
Italiano
villano,
screanzato
Tedesco
ungezogen
scundíu , agt Definizione
chi no est cundhiu, ma nau solu de unu chi no sentit bregúngia nudha e foedhat o faet a face manna, tropu a botu, chentza arrespetu
Sinonimi e contrari
brisca,
caricotu,
discaradu,
facesola,
forrighitu,
iscaressidu,
murribistu,
scurrégidu,
sfaciu
Frasi
is óminis, candu si acatant chi una fémina est tropu afrodhiera, circant de s'ispassiai e diventant scundius ◊ funt scundias che ous e atrivias che cabonischedhus pitius ◊ arratza de cristianu scundiu, mi ndi at pigau sa panara! ◊ cussu scundiu campat de s'allenu!
Cognomi e Proverbi
prb:
a cuadhu scundiu funi cúrcia!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
spn.
escondido
Traduzioni
Francese
insolent
Inglese
insolent
Spagnolo
insolente
Italiano
insolènte
Tedesco
unverschämt.
scurrégidu, scurrégiu, scurregíu , agt: iscurregidu*,
scurrígiu Definizione
nau de ccn., chi tenet maneras de fàere grusseras, pagu educadas, chentza arrispetu
Sinonimi e contrari
disbaratadu,
discassatu,
irregradu,
irvetadu,
isbaratadu,
ispiàchidu,
malechischiau
| ctr.
corregidu
Frasi
est scurrégiu puru, mancai pitichedhu! ◊ is cabbinas po telefonai no funtzionant ca sa genti scurrégia no dhas arrispetat e dhas arrogat ◊ cussu scurregiu po dónnia cosa narat fuedhus maus
Traduzioni
Francese
irrespectueux,
irrévérencieux,
grossier,
indiscipliné,
impoli
Inglese
rude,
undisciplined
Spagnolo
insolente,
irrespetuoso,
indisciplinado,
grosero
Italiano
irrispettóso,
screanzato,
irriverènte,
indisciplinato,
incivile
Tedesco
respektlos,
ungezogen,
undiszipliniert,
unzivilisiert.