afésiu , agt Definizione
chi istat male de prupas, làngiu, indebbilitau
Sinonimi e contrari
cagancinu,
ceghixedhu,
immarriu,
lepuciu,
mabagrabiu,
marriu,
scalarxiu,
scariatzu,
surgiu 1
Traduzioni
Francese
maigre
Inglese
lean
Spagnolo
agotado
Italiano
sparuto,
deperito
Tedesco
schmächtig,
heruntergekommen.
cagancínu , agt: cagantzinu Definizione
nau de unu, chi no dhue at mancu it'e bíere, consumau, làngiu meda, torrau de carena; a logos, arrestigu, susuncu
Sinonimi e contrari
ceghixedhu,
lepuciu,
mabagrabiu,
marriu,
scalarxiu,
scariatzu,
surgiu 1
/
cringone,
limidu
| ctr.
rassu
2.
dàeli calchi cosa de piús, no fatas su cagantzinu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décharné,
cachectique
Inglese
cachetic,
haggard
Spagnolo
consumido,
caquéctico
Italiano
sparuto,
cachèttico
Tedesco
schmächtig,
kachektisch.
ceghixédhu , agt Definizione
malacariu, débbile e malaidóngiu
Sinonimi e contrari
afésiu,
atzegu,
cagancinu,
gàlinu,
piscillincu,
scalarxiu,
scariatzu,
scarritzinu,
schirriolu,
surgiu 1
| ctr.
sanu,
folte
Frasi
própiu a mei depiat tocai: dèu forti e sanu e tui sempri ceghixedha sena de nisciunu scimprigu!
Traduzioni
Francese
frêle
Inglese
frail
Spagnolo
grácil
Italiano
gràcile,
sparuto
Tedesco
zart,
schmächtig.
finigósu , agt Definizione
nau de ccn., chi est de carena fine meda, debbiledha (ma nau fintzes de àteru, es. de s'isperàntzia)
Sinonimi e contrari
dílicu,
fineri,
iltrízile,
istincu,
levecu,
marriu,
minchitu,
scarritzinu,
schirriolu,
stinghiritzu
/
débbile,
fine
| ctr.
folte,
grussu
2.
cussas tassas a colori de proinca funt cun s'imbírdiu finigosu
Terminologia scientifica
zcrn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
maigrelet
Inglese
puny
Spagnolo
flaco
Italiano
mingherlino
Tedesco
schmächtig.
gàlinu , agt Definizione
miseredhu, débbile de carena
Sinonimi e contrari
atzegu,
piscillincu,
scarritzinu,
schirriolu,
sicadrinu
Terminologia scientifica
zcrn
Traduzioni
Francese
gracile,
frêle
Inglese
frail
Spagnolo
grácil
Italiano
gràcile
Tedesco
grazil,
schmächtig,
zart.
schirriólu , agt Definizione
nau mescamente de sa carena de sa gente, chi est fine, unu pagu coment'e làngia
Sinonimi e contrari
finigosu,
iltrízile,
istincu,
marriu,
scarritzinu,
sicadinu,
stinghiritzu
| ctr.
russatzu
Frasi
cussu est giòvunu schirriolu, giòvana schirriola ◊ s'ispiga s'annu fiat abarrada schirriola, cun pagu trigu
2.
ponincedhis unu terrori in custa genti schirriola!
Terminologia scientifica
zcrn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mince
Inglese
puny
Spagnolo
esmirriado,
alfeñique
Italiano
sottile,
mingherlino
Tedesco
dünn,
schmächtig.
stinghirítzu , agt: istingoritzu Definizione
nau prus che àteru de sa carena de su cristianu, chi est finòngia, unu pagu coment'e làngia
Sinonimi e contrari
dílicu,
fineri,
finigosu,
finninnu,
iltrízile,
istincu,
istraitzelladu,
levecu,
marriu,
minchitu,
scarritzinu,
schirriolu,
singru 1,
stichedhu
| ctr.
introssiu
Frasi
fiat una picioca stinghiritza e aici ligera de passu chi pariat ca si badhàt (S.Vargiu)
2.
custu binu ispuntu ponidhu in cussa dimigiana stinghiritza
Terminologia scientifica
zcrn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fluet
Inglese
lean
Spagnolo
esmirriado,
espigado
Italiano
smilzo
Tedesco
schmächtig.