acabussài , vrb: cabussai Definitzione
brinchidare a modhe, in s'abba, a conca a bàsciu: rfl. fintzes imbergheresiche in s'abba, calàreche a fundhu o, nau de su cuadhu, pesare coment’e prantau in is cambas de asegus, archetare
Sinònimos e contràrios
tzurruvigai
Frases
est acabussendi in mari ◊ su piciochedhu fut prontu a acabussai de un'iscógliu ◊ iat acabussau ma essendu totu de linna abbarràt asuba de s'àcua ◊ is caus marinus cincidhànt asuta de su soli acabussendi in s'àcua po piscai
2.
is piscadoris si funt acabussaus cun sa barca
Ètimu
ctl.
(a)cabussar
Tradutziones
Frantzesu
plonger
Ingresu
to dive
Ispagnolu
zambullirse,
hundirse
Italianu
tuffarsi,
inabissarsi
Tedescu
eintauchen.
imbèlghere , vrb: imbèrghere,
imbrèghere,
impèrghere Definitzione
intrare a mesu de s’abba o de àtera cosa un’istrégiu (o fintzes is manos, sa pàlia) po ndhe pigare a umpridura a meda, o fintzes intrare un’àtera cosa; andharesindhe, essire a calecunu logu a manera de no si pòdere bíere, nau fintzes de su sole chi si che intrat su merie, e fintzes lòmpere, imbàtere a unu logu o a un’iscopu; pigare in su sensu de fàere andhare; in cobertantza, papare, pigare a meda (e coment’e aprofitandho), ingòllere calecunu male / pps. imbérghiu, imbertu, imbértidu
Sinònimos e contràrios
aciufae,
aputare
/
aciurrufae,
collire,
ingòllere,
úmprere
/
cuare,
dogare,
frànghere,
infusilare,
intrae,
intzudhire,
iscumpàrrere,
ispígnere,
sparessi
Maneras de nàrrere
csn:
imbèrghere sa mesura medindhe trigu, olia, àteru; imbèrghere su zuo, sa robba, unu fiadu a unu pàsculu, imbèrghere su pugnale; imbèrghere su malu = collire male, bundhos
Frases
allughie sos sírios de sa pache pro che imbèrghere a fundhu sa píchida fiaca de su ghenese! ◊ si est imbérghidu in mesu de cussu mare ◊ dhue fut su lanne a imbrèghere a pala!
2.
inoghe tocat a s'imbèrghere, sinono est male pro nois! ◊ abbellu abbellu su sole si est imbertu ◊ su fizu si li fit imbertu dae sos poderes de campagna e no bi cheriat torrare ◊ sa luna chin s'istedhu a prope si che sont imberghendhe supra de su monte ◊ dae su die chi si che sunt imbertos in cussos calancones no si sunt bidos piús ◊ ti chirco e no ti acato: ube che ses imberta? ◊ sa sue si ndhe pesat e s'imberghet in mesu de sa malesa
3.
sa mama che l'aiat imbertu a malaboza a intro de s'iscola, ma su pitzinnu no bi cheriat andhare!
4.
it'est su male chi as imbertu? ◊ ndhe fit imberghendhe maladia ◊ arratza de cristianu chi as imbertu!…◊ currendhe a tota fua si at imbertu sa malasorte sua (Grolle)◊ sas cantones de como parent irfumentu de majarzas pro zente chi at imbertu ària mala!
5.
za imberghet, como, cun totu cussos milliones chi li ant dadu!…◊ sos chi naro deo intro de una pischina imberghendhe sa luna no bi afogant ca che pisches de vàglia restant frantos (P.Giudice Marras)
6.
pigat a letu a palu fatu che molente in maju e comintzat a imbèrghere cun sa muzere!
Ètimu
ltn.
immergere
Tradutziones
Frantzesu
se plonger,
disparaître,
se dissiper
Ingresu
to plunge,
to fade away
Ispagnolu
sumergir,
hundir,
desaparecer
Italianu
immèrgere,
dileguarsi
Tedescu
tauchen,
verschwinden.
tzurruvigài , vrb Definitzione
si che betare a modhe in abba grussa a cúcuru ficadu, conca a bàsciu, calare de artu a cúcuru ficadu
Sinònimos e contràrios
acabussai,
arrembulai
Frases
as a cantai in sa tupa aundi si tzurruvigat su stori ◊ si nci tzurruvigat in s'àcua ◊ is arrocas ndi tzurruvigant de is toneris e de is contras
Tradutziones
Frantzesu
plonger
Ingresu
to plunge
Ispagnolu
zambullirse
Italianu
tuffarsi
Tedescu
tauchen.