abbrèschere , vrb: arbesce,
arbèscere,
arbèschede,
abrèschere,
arbesci,
albèschere,
arbèschere,
arbèssere,
alvèschere,
arvèschere,
arvèssere,
avèschere 1,
avrèschere,
avrèssere Definitzione
cumenciare a fàere lughe, a fàere die; naschire de ccn. cosa / arveschendhe a… = intro de note ma a parte de pudhiles de sa die noa
Sinònimos e contràrios
albeschire,
alburiai,
grinare,
illuchèschere,
illughintinare,
intrabatzinare,
ispalèschere,
ispanescare,
ispanigai,
obbrèsciri
/
nàschere
| ctr.
iscorigai,
murinai
Frases
dai s'alvèschere a serentina istaiat filendhe ◊ est avreschendhe die ◊ chi cras ti avescat cudha die santa! ◊ a su cringone li arvesset die mala! ◊ semus arribbaos a campu sena arbèschere ◊ sa pubidha trabballat che un'ómini dae candho arbescet a candho iscurigat
2.
prego pro chi avescat ateruna vida a fizos mios
Ètimu
ltn.
albescere
Tradutziones
Frantzesu
faire jour
Ingresu
to dawn
Ispagnolu
amanecer
Italianu
albeggiare
Tedescu
tagen,
grauen.
abbréschida , nf: albéschida,
alvéschita,
arbéschia,
arbéschida,
arbéscia,
arvéschida,
avéschida,
avréschida Definitzione
sa fata de sa die, candho cumènciat a fàere lughe su mengianu, abbreschendho / ctr. a s'iscurigada
Sinònimos e contràrios
abbreschidorza,
abburiadroxu,
albore,
arborinu,
chentales,
ispanigada,
nea,
obbréscida,
postarva,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
iscurigantina,
murriadrosu
Frases
tandho sa vida fit un'avréschida: ma como sa die est finida! ◊ a s'avréschida sa lughe nos dat una die noa
Terminologia iscientìfica
sdi
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
aube
Ingresu
dawn
Ispagnolu
alba,
amanecer
Italianu
alba
Tedescu
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
abbreschidórgiu, abbreschidòrza, abbreschidórzu , nm, nf: abbressidorzu,
albeschidolza,
albeschidolzu,
albeschidorza,
albeschidorzu,
albescidólgiu,
albescidórgiu,
arbeschidorju,
arbeschidorza,
arbeschidorzu,
arbissidórgiu,
arveschidorza,
arvescidórgiu,
avreschidorju Definitzione
s'ora chi cumènciat a fàere die, su mengianu chitzo / a s'arvescidórgiu = ante paxi e luxi, abbreschindhe, faghindhe die
Sinònimos e contràrios
abbréschida,
albore,
alboriadórgiu,
chentales,
nea,
obrescidórgiu,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
murriadrosu
Frases
sa cosa de papae dha preparant a s'abbreschidorza prima de tzucae a campu ◊ fit a s'ora de albeschidorza ◊ ibbabbu s'est isérghiu in su caminu longu de s'avreschidorju ◊ sa gara cun Tucone e Piras agabbaiat a s'arveschidorza (P.Pillonca)◊ seo andhau s'incràs a mengianu a s'abbreschidórgiu
Terminologia iscientìfica
sdi
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
aube
Ingresu
dawn
Ispagnolu
alba,
amanecer
Italianu
alba
Tedescu
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
albòre, albòri , nm: alvore,
arbore,
arbori,
avrore Definitzione
s'ora chi est cumenciandho a fàere die, chi si cumènciat a bíere, a fàere lughe su mengianu
Sinònimos e contràrios
abbréschida,
abbreschidorza,
alboriadórgiu,
chentales,
impodhile,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
intríchinu,
iscurigantina
Maneras de nàrrere
csn:
ghetai arbori = abbrèschere, comintzare a fàghere die; missa de arbore = missa de chito
Frases
a chitzu a su primu albore est candho si pesat su bachedhu ◊ fendi e no fendi arboris portu su chetzi a moli (P.Siddi)◊ su massaju s'impunnat po arai candu ghetat arbori ◊ est arribbau chitzi chitzi, cumentzendi a fai arboris ◊ in su serenu alvore si coronat su chelu de lizos e de rosas… (M.Bussalay)
Terminologia iscientìfica
sdi
Ètimu
ltn.
albore(m)
Tradutziones
Frantzesu
aube
Ingresu
dawn
Ispagnolu
alba,
amanecer
Italianu
alba
Tedescu
Morgendämmerung.
illuchèschere , vrb: illucrèschere,
illuèschere Definitzione
cumenciare a fàere lughe, su mengianu chitzo, nau de sa die acanta a essire su sole, e fintzes de sa luna; fàere lughe, illuminare
Sinònimos e contràrios
abbrèschere,
abrurai,
albeschire,
illughintinare,
intrabatzinare,
isgrinare,
ispanigai
/
ilgiarare,
iscrariai
| ctr.
iscuricare
Frases
atacabant a traballare illucheschendhe e acabbabant a s'intríghinu
2.
sa luna illucreschiat in su monte: a cussu lucore bidu che apo tres sàgomas benendhe ◊ su locu est mesu iscuru: sa luche illucheschet sa prata ◊ sa domita de tiu Bachis est illuéschida dae una téula de bidru
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
faire jour
Ingresu
to dawn
Ispagnolu
amanecer
Italianu
albeggiare
Tedescu
dämmern.
obbrèsciri , vrb: obresci,
obrèsciri,
obrexi,
orbèschere,
orbeschi,
orbesci,
orbèsciri Definitzione
cumenciare a fàere die / su stedhu de obresci = pianeta Vènere, s'úrtimu istedhu chi si podet bíere faendho die (e su primu chi si paret iscurigandho, istedhu de chenadorzu o de su boinarxu)
Sinònimos e contràrios
abbrèschere*,
albeschire,
alburiai,
illuchèschere,
illughintinare,
ispanigai
| ctr.
iscorigai
Frases
su bíere sa die orbeschendhe e pompiare sa taschedha bódia est pejus de àteros males! ◊ no s'iscít chi dh'obrexat, cras
Tradutziones
Frantzesu
faire jour
Ingresu
to dawn
Ispagnolu
amanecer,
alborear
Italianu
albeggiare
Tedescu
dämmern,
tagen.
obrescidórgiu, obrescidróxu , nm: arbescidórgiu,
orbescidórgiu,
orbescidroxu Definitzione
s'ora chi est cumenciandho a fàere die
Sinònimos e contràrios
abbréschida,
albore,
chentales,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
iscuricada,
murriadrosu
Terminologia iscientìfica
sdi
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
aube
Ingresu
dawn
Ispagnolu
alba,
amanecer
Italianu
alba
Tedescu
Morgendämme- rung,
Tagesanbruch.