ispiciulàre , vrb: ispissulai,
ispissulare,
ispitulare,
ispituliare,
ispitzuai,
ispitzulai,
ispitzulare,
spiciuai Definitzione
giare ispítzulos cun is pódhighes, giare cropighedhos cun su bicu (nau de is pigiones), segare calecunu orrughedhu de cosa papandho cun pagu gana o deasi a su tasta tasta; púnghere comente faent unos cantu bobbois / ispitzuai s'apititu = pònnere o fagher bènnere fàmine; ispitzulai is cordas = tocare sas cordas pro sonare
Sinònimos e contràrios
biculare,
ispitudhare,
ispitzicorvare,
papai,
pissulai,
piticare,
púnghere,
spribillonai
Frases
dh'at ispitzulau un'àrgia, unu càvuru ◊ cussus chi beniant ispitzulaus de s'àrgia fiant giai sèmpiri is trabballadoris de sa terra ◊ sos corbos l'ispitúlient! ◊ sa musca est ispissulendi ◊ chi ispítzulent e chi papent! ◊ lassa sa figu, puzone, lassa su dh'ispitzulare!
2.
ispítzulu is cordas de su coru po chi s'intendant is sonus fintzas a innia (P.Testa)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
pincer
Ingresu
to pinch,
to sting
Ispagnolu
pellizcar,
picar,
picotear
Italianu
pizzicare
Tedescu
kneifen.
ispirtíre , vrb: ispurtire,
ispurtiri,
spurtiri Definitzione
sentire coment'e abbruxore, abbruxare, prus che àteru in sa carre, o in buca cun papares budhios; in cobertantza, dispràxere, o fintzes interessare meda
Sinònimos e contràrios
piciai,
pistidhire,
púnghere
/
interessai
Frases
a chie frigat chibudha dh'ispirtint is ogos ◊ su lati de sa figu ispurtit, fait a iscrafíngiu
2.
e ite, t'ispirtit ca su cuadhu tuo no at bínchidu su pannu?! ◊ candu ant circau sa chistioni chi ispurtiat a issus mi ndi seu andau
Tradutziones
Frantzesu
piquer
Ingresu
to tickle,
to itch
Ispagnolu
quemar,
lampar
Italianu
mordicare,
pizzicare
Tedescu
beißen.
piticàre , vrb: pitigare Definitzione
giare pítighes, giare ispítzulos cun sa punta de is póghighes, o fintzes cun àtera cosa chi istringhet o frigat a forte e faet a malandra in sa carre; in cobertantza, pònnere contravintzione, fàere dannu (fintzes furare) o a dónnia modu cosa chi dispraxet a dannu de ccn.
Sinònimos e contràrios
apitzulae,
ispitulare,
pissulai,
pitiligare
/
acostanare,
frazare,
friai,
inghetare,
malandrare
/
furai
Frases
sa bota mi at pitigadu su pè ◊ a s'àinu l'at pitigadu su sedhone
2.
cussu l'ant pitigadu sos síndhigos ca poniat abba in su late a bèndhere ◊ sos pastores deviant istare in sa cussorza ficados che palones pro no los pitigare sas àbbiles o sos ladros ◊ nues de fumu ràntzigu mi pítigant sos ojos ◊ de sos pògheros nudha l'importavat: fit ladru e piticavat dae sa càscia (A.Mariani)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
pincer
Ingresu
to pinch
Ispagnolu
pellizcar
Italianu
pizzicare
Tedescu
kneifen,
erwischen.
spiciuài , vrb: ispiciulare*,
spitzuai,
spitzulai,
spitzuliai Definitzione
giare ispítzulos cun sa punta de is pódhighes, bicare, giare cropighedhos cun su bicu, segare biculedhos de cosa papandho cun pagu gana o fintzes tanti po tastare; púnghere comente faent is bobbois; in cobertantza, nàrrere cosa chi pagu praghet a s'àteru
Sinònimos e contràrios
biculare,
irbiculare,
ispitudhare,
ispitzicorvare,
pibitzuai,
piticare,
púnghere,
spribillonai
Maneras de nàrrere
csn:
spíciua e gheta = zenia de pasta chi si faghet tesa a fine (azummai che faghindhe pane de fresa) e chi si segat a bículos a pódhighes etotu (spíciu, spiciuai) e si betat deretu a sa padedha de s'abba in su fogu: si cundhit che a totu sos macarrones; spítzula e fui = donai su spítzulu e fuiri, comenti faint is arresis: si narat de unu sentza de sétiu, chi cummentzat e no acabbat, chi fait pagu pagu e si ndi andat; spitzulaisí pari pari = istare nèndhesi cosa s'unu cun s'àteru a dirbetu, ofendhíndhesi; spitzulai che un'espi = ofèndhere
Frases
ingunis no fait a dhoi abarrai ca ti spítzuat su sintzu ◊ is espis funt animaledhus chi spítzulant ◊ prus de milla pillonis ant cumentzau a si dhu spitzulai a totu spitzulai ◊ fendi a papai o fendi àturu, chi abarru in domu seu sempri spiciuendi
Tradutziones
Frantzesu
pincer,
piquer
Ingresu
to pinch,
to bite
Ispagnolu
pellizcar,
picar
Italianu
pizzicare,
punzecchiare
Tedescu
kneifen,
unaufhörlich stechen.