binítu benítu
binnènna bennínna
binnennacàtiga , avb Definition binnenna e càtiga / binu fatu a b. = fatu e cracau, bogadu luego apustis maghinada sa ua, chentza postu a budhire.
binnennadòre, binnennadòri , nm: vinnennatore Definition
chie binnennat, persona chi est binnennandho
Synonyms e antonyms
bibinnadori,
binnennajolu
Etymon
srd.
Translations
French
vendangeur
English
vintager
Spanish
vendimiador
Italian
vendemmiatóre
German
Winzer,
Weinleser,
Weinhauer.
binnennadúra , nf Definition su binnennare Synonyms e antonyms binnennóngiu Etymon srd.
binnennài , vrb: binnennare,
vinnennare Definition
segare e arregòllere totu s'àghina de is bíngias, ma fintzes incungiare àteru / b. casidhos = bogai su meli
Sentences
a binnennare che daet a sa bandha de mesu cabidanni ◊ zughiant s'idea de binnennare ma no bi ant binnennadu
Etymon
srd.
Translations
French
vendanger
English
to harvest grapes
Spanish
vendimiar
Italian
vendemmiare
German
lesen,
Weinlese halten.
binnennajólu , nm Definition chie binnennat, chie est binnennandho Synonyms e antonyms binnennadore Sentences rujos e dorados trones ponent in sas pischezolas milli binnennajolas Etymon srd.
binnennaméntu , nm Definition su binnennare Synonyms e antonyms benninna, binnennera, binnennóngiu Etymon srd.
binnennàre binnennài
binnennàu , pps, agt Definition de binnennare; nau de bíngia, chi ndhe arregortu s'àghina 2. sas binzas a primos de santuaini che sunt totu binnennadas.
binnennèra , nf Definition
is trebballos chi si faent po incungiare s'àghina: segare, pònnere in s'istrègios, portare, mòlere e fàere a binu
Synonyms e antonyms
benninna,
binnennonzu
Sentences
mi agatas inoghe cantendhe a cuncordu sos dillos de sa binnennera (G.Fiori)◊ s'imbreagone, apenas fata sa binnennera che cheriat torradu a presone!
Etymon
srd.
Translations
French
vendange
English
vintage
Spanish
vendimia
Italian
vendémmia
German
Weinlese.
binnènni bennínna
binnennóngiu, binnennónzu , nm Definition binnenna e tempus de binnenna Synonyms e antonyms benninna, binnennamentu, binnennera Sentences in austu faghia s’ispatzóngiu, in cabudanni su carríngiu e su binnennóngiu Etymon srd.
bínnichi bíndhichi
binnichína bindhichína
binnidoràre , vrb Definition coment'e sighire in su benidore, aguantandho in su tempus Sentences inie ficadu fis fintzas a deris, binnidorendhe su tempus coladu! (M.Pinna) Etymon srd.
binnidòre bennidòre 1
bínnidu , agt: índidu* Definition nau de logu a pàsculu, chi est chentza pàschere nudha; nau de bestiàmene, chi est chentza marcau, chentza sinnau; de un'àtera css. cosa, chi est chentza tocada, chi no ndhe mancat nudha, chi dhu'est totu Synonyms e antonyms intregu, sentzillu | ctr. tocadu Sentences sas bamas andhant a pàschere in sas tancas bínnidas.
bínnighi bíndhichi
binnighínu bindhighínu