binturéri , agt Definition chi est a bèndhere, fatu po dhu bèndhere Synonyms e antonyms bendheritzu.
bíntza bígna
bintzèdha, bintzèlla biltzèdha
bíntzere bínchede
bíntzida bínchida
bintzígliu, bintzíllu bentzígliu 1
bínu , nm: vinu Definition
súciu de s'àghina, postu a budhire cun sa binatza e postu in carradas, apustis chi at acabbau de budhire / min. binichedhu, nau prus che àteru in su sensu de binu lenu / su b. podet èssere: de fatura mústiu, nou, fatu, betzu, de iscupu o iscolu, de prentza; de colore biancu, craru (fintzas ocru de prédiche), ruju, niedhu; de sabore durche, bucante, ranchitzu, aspru, argu, axedu o ispuntu; de àrculu, càlidu, lenu, irbentiadu; genias o calidades de binu: cannonau, crannàcia, giogantinu, malvasia, mónica, muscadedhu, nuragus, vermentinu, arvesiniadu; b. crú = chi no li ant dadu incubonadura nudha, fatu e cracau; b. acotadu = binu prus bonu, fatu annunghindhe saba de mústiu etotu; b. chi rezet in s'ungra = callau, bonu meda
Idioms
csn:
tocare su b. = comintzare, inghitzai su binu nou; bogai b. = leare binu (dae sa cuba); fàghere b. malu (nau de chini s'imbriagat)= iscúdiri, certai, fai machioris, dannus a imbriagu; èssere allegru a b. = chi at bufadu meditu; b. de féminas = lenu, de pagos grados; èssiri aciupau de b. che un'ispòngia = imbriagu pérdiu, a una feghe; assigurai su b., mudare su b. = iscolomare su binu a un'àteru isterzu pro lu lassare netu de feghe
Sentences
sos binos, si sunt de ua e bene contivizados, sunt bonos totu ◊ no ndhe agatas in totue binu chi rezet in s'úngia ◊ candho no at dinari pro ispèndhere, s'ànima in contu de binu diat bèndhere! (Piga)◊ cussu fuedhat a su binu che a un'amigu!◊ de candho mi fit faghindhe male, de binu no dhe so bufendhe
2.
est unu bibidore, si cochet a làdhara e fachet binu malu puru
Surnames and Proverbs
prb:
ómine de binu, ómine de sisinu ◊ binu bonu finas a fegi
Scientific Terminology
bfg
Etymon
ltn.
vinum
Translations
French
vin
English
wine
Spanish
vino
Italian
vino
German
Wein.
binuciólu , nm Synonyms e antonyms binetu, binichedhu, binitolu, mustaloru, piriciolu Etymon srd.
binucótu binicótu
binúgru, binúgu, binúju benúcru
binuvòrti , nm Definition fògia de binu, genia de erba chi portat sa fògia chi assimbígiat a su trivógiu e faet unu frorighedhu grogo in sa chimighedha (chi est bona a issuciare, de sabore aghedu): in s'arraighina faet una genia de castangedhas pitichedhedhas, ndhe faet medas (e po cussu est un'erba chi ndhe prenet totu su logu e no lassat crèschere àteru) Synonyms e antonyms allelua, argu 1, castangiola, coraxedu, limbassu, mammagheda, pitziabítzia, suciosa Scientific Terminology rba, Oxalis pes-caprae, O. corniculata.
bínza bígna
binzàda , nf Definition essia, andhada a bíngia Etymon srd.
binzadórzu , nm Definition chie faet o tenet contu bíngia Synonyms e antonyms bignàrgiu, bignateri Sentences sas féminas fuint aparitzandhe sa mesa pro sos binzadorzos noos (Frau-Puddu) Etymon srd.
binzarèdha , nf Definition bíngia pitica Synonyms e antonyms binzighedha, binzedha Sentences cun s'ortighedhu e sa binzaredha mi la campúglio.
binzarésu , nm: vinzaresu Definition chie custódiat o contivígiat bíngias Synonyms e antonyms bignàrgiu Etymon srd.
binzàrzu bignàrgiu
binzatéri bignatéri
binzèdha , nf Definition min. de binza, bíngia pitica Synonyms e antonyms binzighedha.
binzédu , nm Definition logu pastinadu, totu prantau a bíngias Etymon srd.