A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

bínnigi bíndhichi

binniónia , nf Definition una genia de linna americana Scientific Terminology mtm, Campsis radicans.

bínnixi bíndhichi

binòcolos , nm pl Definition genia de aina a lentes po castiare atesu / bídere a ccn. o carchi cosa a b., in b. (nadu in cuguzu) = no bídere prus, in logu 2. si no mi pagat, su mere, custa borta a binòcolos mi biet!… Translations French jumelles English binoculars Spanish anteojos, gemelos Italian binòcoli German Fernglas.

binoculàre , vrb Definition abbaidare a binòcolos Sentences Antonandria binoculeit a inghíriu (P.Pillonca)

binómiu , nm Definition cantidade, summa cumposta de duas partes, foedhu cumpostu de duos númenes (ma a bortas dhu narant de duos númenes po cosas chi andhant o si agatant sèmpere paris, allobaos) 2. su binómiu fantasia-resone est su motivu printzipale in sas òperas de Rodari Translations French binominal, binôme English binomial Spanish binomio Italian binòmio German Binom, Wortpaar, Paar.

binósu , agt Definition chi giughet binu, súciu meda Synonyms e antonyms mustiosu Etymon srd.

bínsa , nf Definition su bínchere Synonyms e antonyms bínchida, binchimentu, binta 1 Etymon srd.

bínsu bínchidu

bínta , nf Definition su chi si faet o si narat giaendho a bíere una cosa po un'àtera Synonyms e antonyms dispinta, falsidade, fingidura, finta* Sentences fachia binta de èssere seberu, timendhe chi sos pitzinnos mi che serent sétios a cabadhu corona.

bínta 1 , nf: vinta Definition su binci Synonyms e antonyms bínchida, binchimentu, binsa* | ctr. pérdia Idioms csn: picare o lebare b., bintas a unu, a una cosa = bínciri; dare b. = dare in bínchida; bènniri in b. de una cosa = resèssere, bínchere carchi dificurtade Sentences su malu pessare, sas disamistades paret chi apant picau sa binta a sos balores prus zustos ◊ su pessamentu de sa gherra li aiat lebau binta a sa resone ◊ sos dolores li lebant sa binta ◊ sos àteros fint pranghendhe, ma issos no aiant dau sa binta de iscapare làcrima ◊ su binu est leandhedi sa binta e che urrues in totus sas brigunzas!

bintèna , nf: bintina, vintina Definition su tanti de binti, duas deghinas; unos o unas binti, unu tanti a fúrriu de binti Sentences in su tzilleri dhue at mesighedhas de linna e una bintena tra cadiras e iscannos ◊ in s'àula dhoi iat una bintena de bancus ◊ da una bintina de annos a como in Sardinza est náschiu e créschiu unu movimentu chi punnat a torrare a nobu s'identidade nassionale (M.Pittau) Etymon itl. Translations French vingtaine English about twenty Spanish veintena Italian ventina German zwanzig, etwa zwanzig.

bínti , agt, nm: vinti Definition duas bortas deghe (in números àrabbos 20, in números romanos XX) Etymon ltn. vinti po viginti Translations French vingt English twenty Spanish veinte Italian vénti German zwanzig, Zwanzig.

bintína bintèna

bintínnu, bintínu bentína

bintirínzu, bintirítzu , nm Definition genia de linna chi faet a cannàile longu longu, finedhedhu in is puntas prus artas e noàdiles, ma grussu fintzes cantu su bratzu in tretos de bàsciu (e coment'e ispongiatzu in mesu, tanti chi a ndhe surbare un'orrugu sicau passat s'ària o, si est allutu, su fumu): si che artzat a pitzu de is matas e che dhas ammontat puru Synonyms e antonyms alúsara, bentitzu, bidichinzu, elighinzu, filichinzu, intretzu, mussòrgia, pibiríngiu, pidighinzu, reti, tintiritzu, tretzu Scientific Terminology mt, Clematis cirrhosa Etymon srd.

bintítzu bentítzu

bintòre , agt, nm: vintore Definition coment'e binchidore, ma nau in su sensu de arrennèscere, de superare is dificurtades Synonyms e antonyms binchidore | ctr. peldidore Sentences cussa est isetandhe a unu chi no li at nau mai chi l'istimat, ma no ndhe benit bintore! ◊ sos meres no cheriant a lis ispropriare sa terra, ma no ndhe sunt pótios bènnere bintores ◊ mannos e ancudos chi fimus, no nos semus fatos bonos a ndhe bènnere bintores! Etymon srd. Translations French victorieux, gagnant English winning Spanish vencedor, ganador Italian vincènte German siegend, Überwinder.

bíntu bínchidu

bintúnu , agt, nm: vintiunu Definition duas bortas deghe prus unu (in números àrabbos 21, in números romanos XXI)/ a/c.: candho est agt., su númene chi benit apustis cuncordat cun su sing. de unu Sentences custu pesat bintunu chilu ◊ tenia bintun'annu e podia fai de conca mia (B.Lobina)◊ candu iat cumpriu bintun'annu, iat fatu is paperis e fiat partiu (F.Pilloni)◊ candho as a tènnere bintun'annu, si benis, cun megus ti ndhe leo! ◊ est morta a s'edade de bintun'annu Translations French vingt et un English twenty-one Spanish veintiuno Italian ventuno German einundzwanzig, Einundzwanzig.