A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

currillàda , nf: currullada Definition su currillare Synonyms e antonyms currera, iscurrizada Sentences su cabadhedhu a pacu a pacu lu domo e gai mi lu poto sèdere: tandho si chi mi ndhe poto fàchere de bellas currilladas! 2. si bidiat sa currillada de sos istedhos in s'aera Etymon srd.

currillài currellài

currillànu , agt Synonyms e antonyms bacamundhu, bandhuleri, garroneri.

currillàre currellài

currilléri , agt Definition chi abbarrat currendho de una parte a s'àtera chentza fàere faina, o fintzes aifatu de is féminas (nau de ómine) Synonyms e antonyms andariegu, bacamundhu, bandhuleri, corruntoneri, curridanu, currulinu, garroneri, peldulàriu, rundhajolu, rundhellu, zirellu Scientific Terminology ntl Etymon srd.

currilliài currellài

currílliu, curríllu corrígliu

currimènta , nf Definition su èssere insuaos, in calore, nau de is animales fémina candho dhas curret su mascu / pàrriri un'ebba in c. = (nadu de fémina) èssere conchilébia Synonyms e antonyms calore, curridura, insoadura, portamenta Etymon srd.

currína , nf Definition su cúrrere, su istare sèmpere currendho Synonyms e antonyms currela, currenta, currera, curridina, currinzu Sentences a una tzelta ora arreiamus giogos e currinas ◊ tota sa vida sua est istada una currina in bicos de bidha ◊ su fradighedhu si est postu in perra de gianna pro firmare sa currina de sa sorre ◊ sa mente est già pronta a sa currina, fuendhe, in ora mala: baranta mortos donzi sàpadu sero! (P.Giordanu) Etymon srd.

currinài, currinàri corrinài

currinèlla , nf Definition su istare currendho, prus che àteru a giogu Synonyms e antonyms curridina.

currintzólu corriciólu

cúrrinu , agt Definition curréntile, chi iscurret / porta cúrrina = porta chi si movet in d-unu binàriu; èssi de fuedhu cúrrinu = chi no dhi troboit sa limba foedhandho, chi foedhat cun facilidade manna.

currínzu , nm Definition su istare a su curre curre Synonyms e antonyms currela, currenta, currera, curridina Etymon srd.

curriòla currijòla

curriolàre , vrb Definition istare in giru Synonyms e antonyms bagamundai, bandhulare, bannulerare, cilindronare, faghinerare, garronai, tzincavesare Sentences de totu sas facultades mi aggradat ebbia sa de mandhigare, bíere, drommire e curriolare ◊ ue che fist curriolendhe? in domo no che faghes ausentu e pro cussu ti ciacotant! Etymon srd.

curriólu chirriólu

curriólu 1 currijólu

curriònca corriònca

curripóltu , agt: currispostu Definition chi currespondhet, torrat paris (fintzes in su cumportamentu, in su fàere po is àteros); nau de unu, chi torrat bene po bene, si connoschet de su bene chi dhi ant fatu (e nau cun ironia po su contràriu)/ èssere bene, male currispostu = benebortzedidu, malebortzedidu Sentences ite bellu curripoltu chi ses!…