A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

fridúmini , nm Synonyms e antonyms fridura 1, fritesa Etymon srd.

fridúra , nf: frighidura, frigidura, fritura, frixidura 1 Definition su fríere, nau fintzes de un'ispétzia de abbruxore; erbas de fríere po cundhimentu (predusèmene, chibudha, mairana, e àteru); papare fríssiu / frituras de carrasegai = catas, tzípuas Synonyms e antonyms frimentu, frintura, frissidura / cunfigimentu / abbrugiore, pissiori 2. a su minestrone bi cheret fridura ca li daet sabore ◊ in s'ortighedhu nos ponimus totu sas friduras prantadas 3. cuncodra una bella sartàina de fritura ca invitaus a fradis mius a prandi! ◊ in sa sartainedha si fait una frixidura cun lardu e cibudha 4. sa fridura de sos ojos mi est bochendhe Etymon srd. Translations French grésillement, fines herbes English frying, seasoning aromatic herb Spanish chirrido, hierbas para guiso Italian friggìo, èrbe da condiménto German Brodeln, Kräuter (Pl.).

fridúra 1 , nf: frirura, fritura 1 Definition su èssere fritu, cosas de fritu, cosa frida; in cobertantza, cosas chi no faent a erríere, chi lassant a s'àteru fridu; su èssere pagu interessaos, farta de sentidu, pagu interessamentu po ccn. o una chistione Synonyms e antonyms friorzu, frios, fritesa, fritu / fritesa, nocuridade Sentences custa punta a brenti depit èssi cosa de fridura (A.Garau)◊ est fridura chi fait tzacarrai is barras ◊ cussas fint dies de fritura e iscuru ◊ si leat fritura li benit male a bula ◊ furint dies tristas, su chelu prontu a iscupire in nie e in fridura 3. custa est fridura de chini no ndi dhu importat nudha de is àterus! Etymon srd.

fridurósu friarósu

fríere , vrb: fríghere, frínghere, friri, fríxiri Definition còere sa cosa in s'ógiu; fàere arrumóriu coment'e de frimentu; intèndhere coment'e abbruxore in sa carre, ispirtire (ma nau fintzes in su sensu de importare, àere caru)/ pps. frínghitu, frintu, fríssiu, frissu, fritu 1, ger. fridindhe, friendi, frindhe, ind. imp. fridiat/fridiant Synonyms e antonyms fritedhai, sufrissare / pistidhire, spurtiri Idioms csn: istare a su frie e coghe = in oriolu, èssiri iscinitzosu; fríere a berda = àere manighinzu forte, brusiore in sa pedhe, in sa carre; friridha a unu = fàghereli carchi brulla Sentences in s'ozu si friet catas, oruletas, pische e àteru ◊ sa fémina est friendi tzípulas ◊ no aiat ozu e no ischiat comente fàchere po frínghere s'irvuzu ◊ fridiant sas tzípulas in sa sartàina ◊ a manicare si frighent duos obos 2. friendho est su binu nou in sa carrada? 3. mi apo iscotadu sos pódhighes e mi frient a berda (G.Ruju)◊ mi ndhe fringhet su coro: unu fígiu chi tenia mi l'ant mortu ◊ s’abbogau est fridindhe che ozu de lestínchinu, a murrunzu! ◊ sa prus cosa ch'in vida mi friet est a cuntentare a tie!◊ cussu sapone fringhet a ocros! Surnames and Proverbs prb: a chie no dolet no friet Etymon ltn. frigere Translations French frire (faire) English to fry Spanish freír Italian frìggere German backen, brodeln.

fríga fríca

frigàda friàda

frigadólzu fricadórju

frigadórgiu , nm Definition logu e pedra po samunare s’orrobba in is errios Synonyms e antonyms labadógiu, samunadolza, sciacuadroxu Etymon srd.

frigadòri , nm Definition genia de pitza fata cun sa matessi pasta de su pane, cun patata cota a budhiu istrecada, chibudha fríssia, gerdas e casu aghedau segau a piticu e postos in pitzu Scientific Terminology mng.

frigadróxu fricadórju

frigadúra , nf Definition su frigare; genia de ingannu / meighina a f. = pumada Synonyms e antonyms friada, frigamentu / frica Sentences chini non dhu tenit de natura, mancu a frigadura ◊ inoghe che at carchi frigadura de pes 2. aiat addopiadu su bene, non sempre in modu lítzitu, naraiant in bidha, ca frigaduras ndhe aiat dadu piús de una (S.Patatu).

frigài friài

frigajòla , nf Definition istrégiu de canna intéssia de portare apicau in su tzugu po bodhire (frigare) lestínchinu Scientific Terminology stz Etymon srd.

frigaméntu , nm Definition su frigare Synonyms e antonyms frigadura, frigavriga, frigóngiu, ifrigatzamentu, sfrigóngiu Sentences su pisci fait un'ispétzia de frigamentu ghetendi is ous Etymon srd. Translations French frottement English rubbing (continuos) Spanish frotamiento Italian sfregaménto, strofinìo German Reibung.

friganzàre , vrb: frighinzare Definition istare a chistionu, in medas Synonyms e antonyms argiolae, arrallai, badaciare, badulare, ciaramedhare, paraletare Etymon srd.

frigàre friài

frigassàda fricassàda

frigassàre fragassàre

frigassiòne, frigassiòni, frigatziòni fricatziòne