facendhínu , agt, nm Definition chi o chie si prestat a fàere cosa, a giare una manu de agiudu Sentences mi poniant a segare méndhula in domo issoro e deo atzetaia de bonugoro, ca fia facendhinu.
facèra , nf Definition parte de ananti, de si bíere / pònnere, èssere in primu f. = própriu ananti, in primu pupa.
facètas , nf pl Definition
in s'ómine, is pilos lassaos longos e prus in bàsciu in is trempas, a parte de pitzu, acanta a is origas
Synonyms e antonyms
barbígias,
lemmas
Translations
French
pattes de lapin
English
sideburns
Spanish
patilla
Italian
basétte
German
Koteletten (Pl.).
fàche fàce
fàche 1 , nf Definition s'ària budhia chi dhu’est aintru de su forru inchesu, su foghighedhu de su farivari, ma fintzes sa linnighedha fine chi si ponet in su fogu po fàere fràmmula impresse Synonyms e antonyms bura Sentences cheret annuntu unu pagu de linna ca in su furru no bi at fache ◊ coghindhe su pane, in su furru si che daet sa fache alluta a un'ala pro pulire su pamentu. 2. furcas sididas de laru e de oro isterrent alzolas de ruinzu, ndhe istudant sas faches in coro.
fàchere , vrb, nm: fàe 2,
fàede,
fàere,
fàghere,
fai 1,
fàiri,
fari Definition
su mudare ideas, abbisòngios e foedhos a cosas, a cumportamentos, atziones: css. cosa chi acontesset si podet cunsiderare unu fàere e po cussu etotu su foedhu podet tènnere significaos meda (fintzes cussu de mudare, cambiare una cosa o a unu = itl. rendere + agt)/ ind. pres. 1ˆ p. sing. fàcio, fàciu, faco, facu, fasso, fatzo/-u, fato, ind. imp. 3ˆ p. sing. fiat = faghiat, 3ˆ p. pl. faghimis; cong. 2ˆ p. sing. fetzes, 3ˆ p. sing. fetzet, 2ˆ p. pl. facadas, 3ˆ p. pl. fetzent; pps. fatu; ger. fachendhe, faendho, faghindhe, faindhe, fatendhe, fendhe, fendi, fendu
Synonyms e antonyms
agnare,
bastare,
bíncere,
crèschere,
iltare,
importai,
piàghere,
piòere,
tratèniri
| ctr.
nàrrere
Idioms
csn:
a fàghere meu, tou, sou… = si fia deo, si fis tue, si fit isse…, a pàrrere meu o si fit a fàghere comente creo deo, tue, isse…; fàgheresi de…, fàghere su (+ agt., nm.) = betàresi a…, fai fintas de…, o fintzas fai o imparai a fai ccn. trabballu; faisí cun ccn. = fàghere abbitu cun d-unu, cun d-una, fàghere cun d-unu, andhare de acórdiu; dàresi a fàghere = mòeresi faghindhe fortza, carchedhendhe, e gai; fàghere de bisonzu = andhare de su corpus; fàghere bisonzu, unu bisonzu = fàghere carchi cumandhu, faina, dovere; fàghere bisonzu a unu = serbire, bisonzare a unu pro ccn. cumandhu, azudu o faina; fàghere a niedhu = fàghere ledàmine niedhu; fàghere su fídigu in buca = bombitare fele; fàghere abba = pròere, (in cuguzu: pissiare); fàghere linna, landhe, binzina, peta, votu, zente = circai, corbai, segai linna, circai e arregòlliri làndiri, pònniri binzina a sa màchina, bociri un'animali e cuncordai sa petza, impromiti a sèi etotu ccn. cosa o pigai unu determinu, circai, corbai genti po agiudu; fàghere s'isterzu = isciacuai, limpiai s'istrexu imperau papendi o coxinendi; èssere (nau de una cosa) a chie si ndhe faghet = dhoi èssiri cosa, bastus chi unu dha circhit, bastus chi unu s’acudat; fàghere in una cosa (de papai, de ispàssiu)= fai una cosa cun prexeri, cun gustu; fàgheresi chi… = crei, fai su contu ca…; fàghere a unu pro èssere… = pessare, crere chi est…, assimbillai a…; fàghere, fàiri a… (+ vrb.) = èssere possíbbile, andhare bene a fàghere una cosa; fàghere de manos, de pes = mòere sas manos, sos pes; si as de fàghere… = chi no tenis àteru de fai, chi bolis pigai corpus…; avb.: fàghere a (+ númene deverbale cun desinéntzia in -ura: dadura, fuidura, messadura, rugadura, piscadura, e gai); fàghere a gana mala, a dolore de mata, a bómbitos, a cussos = batire sa gana mala, su dolore de mata, e gai; fàghere a cantos = segai a arrogus, arrogai; fàchere a ischire, a cumprèndhere, a bídere = dare a ischire, ispiegare, ammustrare; fàghere a… (+ vrb;) = esser bonu a…, serbiri a… (+ vrb.); fàghere a (+ vrb. inf.) = determinare su chi narat custu vrb.: faghet a ríere, faghes a prànghere, fato a faedhare
Sentences
ajó, faghide pro achipire! ◊ ancora no ant cumintzadu a fàere s'istrada ◊ su grideri fiat su giru de sa bidha ghetendi sa grida ◊ ajó ca sa faina cheret fata: comente faghimus, totu a s'atenta o a tretu tretu? ◊ facassí coràgiu! ◊ chena s'amada cumpagna, in su mundhu ite che fato? ◊ su malu fàghere no cumbenit e neunu ◊ si as de fàghere, beni a mi tocare, ca bides sa música!…◊ su fàchere, abberu, za est disaogu! ◊ fit de fàcheres e de allegas a sa mannina ◊ tui tenis unu fai disconnotu!
2.
est pigau a montes a fàghere linna a su fogu ◊ candho bi at fogu fuidu cheret fatu zente, ca in pagos est malu a bínchere ◊ margiani iat fatu votu de fai unu conillu!…◊ at fatu votu de no torrare a fumare mai prus ◊◊ fàghere a (+ agt., nm.): mancari fachendhe a pastore, ischiat a lèzere e a iscríere ◊ Mussi Gallone at fatu su dormitu ◊ no fetas su tontu: rispondhe a tonu! ◊ mih, como deo mi fato de su moltu e tue pianghes! ◊ candho lu cramant a carchi cosa faghet su surdu
3.
bastare: no mi l'at fata su mànigu e so famidu ◊ no ti l'at fata totu s'ora chi che fis in ziru?! ◊ custu sèmene za mi la faghet pro cussu tantu de terrinu ◊ no bi l'at fata su sonnu: at drommidu tropu pagu! ◊ su tempus non bi lis faghet mai, tenent sempre presse meda
4.
angiai: ocannu medas berbeghes sunt faghindhe a croba, a mascru, a fémina ◊ bi at berbeghe chi no ndhe podet fàghere s'anzone
5.
crèschere, lòmpere: su trigu ocannu no bi at fatu ◊ sas arburedhas chi amus prantadu za sunt faghindhe ◊ custu trigu est fatu e che cheret messadu ◊ custu casu si est totu faghindhe ◊ sa pira antoniessale est bona candho si faghet ◊ sa patata cheret semenada in terra filigalza, ca bi faghet meda ◊ inoghe no che faghet mancu erba ◊ su priucu fachet in sa lana suchidosa ◊ in is méngius terras dhue faet su trigu, s'órgiu e s'avena
6.
èssere possíbbile, andhare bene, èssere deghile: cun is macos e cun is santos non faet a brullae ◊ fait a passai de custa parti puru po intrai a domu ◊ no at fatu a che acusiare deo e apo mandhadu ◊ si no seus in duus, no fait a fai custu trabballu ◊ cussa cosa, si faghet, si faghet, ma si no faghet si lassat! ◊ candu ndi est artziau fadiat a dhu timi! ◊ custu mignanu no at fatu a bènnere
7.
bínchere, arrennesci: in su mercadu oe sa cosa est a chie podet fàghere innantis ◊ nois faghimus prima de a tie ◊ candho nos gherraimus, isse mi la faghiat sempre ca fit prus mannu ◊ a solu no bi la fato: beni ca mi azuas! ◊ sa musca la faghet a su leone ◊ dèu a solu no nci dha fatzu!
8.
tratènnere, abbitai: bae ma no ti che fetas inie! ◊ no as a èssere creindhe chi mi ndhe fato inoghe, no: deretu mi che torro! ◊ intzandus mi faremu mera cun Giuanni /8a. èssiri o andai de acórdiu: cantu male acheridu mi apo giutu ti ndhe paltas cun chie faghes como ◊ no semus e ne faghimus prus umpare ◊ "Bah, teneisí a contu: no seis genti chi feis cun mei!" - e si ndi andat ◊ at naturale gasi bonu chi isse faghet cun totugantos ◊ si bi faghides, compà, deo bos dao custu e bois mi dades cussu!
9.
isse faghiat in su pane assadu ◊ in su casu za bi fato, mih! ◊ inoghe no che ndhe faghet de eletritzista: sos chi benint abbarrant carchi mese e poi si che andhant ca no los pagant ◊ in logu de cumpanzia za faghet, isse, mih! ◊ si non bi as fatu inoghe non bi as a fàghere in perunu logu, ca ses mandrone! ◊◊ custu pabilu faghet a iscríere ◊ cust'erba faghet a manigare ◊ custa est cosa chi faghet a tizirire ◊◊ tempus faghet mi aiant cunfirmadu de s'arresetu de babbu tou inoghe ◊ fait tres annus a ocannu ◊ su pipiu oi fait is annus ◊◊ eo mi faghia chi ndhe connoschiades, de cussa zente ◊ issu si fait ca iscít e no iscít nudha! ◊ ti fia faghindhe fizu de fulanu ◊◊ bos lu fato a ischire comente est ◊ sas peràulas nadas a s'iscuja li faghiant a cumprèndhere chi…◊ fadidha intrai a sorri tua!◊◊ det ischire sa fera de su monte chi oe la tenet de fàghere cun megus ◊◊ si no bi at iscala che fato a brincadura ◊ su fenu cheret fatu a messadura, sa fae frisca cheret fata a bodhidura ◊◊ e ite mi ndhe faghet a mie, si tue ti che andhas? bae! ◊◊ si as de fàghere, beni e tòcami ca bides sa música!…
Surnames and Proverbs
prb:
chie no at it'e fàghere s'oju si ndhe bogat ◊ su bonu fàghere no morit mai
Etymon
ltn.
facere
Translations
French
faire,
réaliser
English
to do
Spanish
hacer
Italian
fare,
eseguire,
agire,
procèdere,
produrre,
realizzare
German
tun,
machen.
fachèta , nf: vacheta* Definition pedhe conciada / passai in f. = si narat de cosa anzena chi si leat a imprestadura e chi faghet a s'irméntiga irméntiga e apustis… chie l'at si la lassat Sentences sa sedha portat istrangas de facheta noa 2. torramidha cussa cosa, chi assinuncas mi nd'iscarèsciu e passat in facheta!
fàchi fàce
fachidòre , nm: faghidore,
faidori Definition
chie faet, istat faendho, est bonu a fàere, nau pruschetotu in su sensu de èssere pràtigu a trebballare, ma fintzes de fàere male / inteligéntzia faidora = capacidade de cumprèndhere comente si faet o bolet fata sa cosa, sa faina
Synonyms e antonyms
fachijolu,
faidosu,
ordinzeri,
trabagliante
Sentences
sas pitzinnas mannitas las pones a passizare sos fizos, a los acasazare e a issas no lis paret beru de èssere fachidoras ◊ su malu pensadori est peus faidori ◊ nessunu est fachidore che a su secaprederi ◊ Deus est faidori de is cosas chi si apubant e de is chi no si bint
Etymon
srd.
Translations
French
faiseur,
opérateur,
comploteur
English
operator
Spanish
operador
Italian
operatóre,
facitóre,
macchinatóre
German
Macher,
Hersteller,
Anzettler,
Anzetteler.
fachiéssu , agt Definition chie istat criticandho a s'unu e a s'àteru naendho una cosa po un'àtera tragagiandho; chi no est de foedhu Synonyms e antonyms bodheteri, cràstulu, foxileri.
fachijólu , agt: fachiolu Definition
chi istat sèmpere faendho, trebballandho
Synonyms e antonyms
fachidore,
faineri,
fracóngiu,
trabagliante,
trancuineri
| ctr.
mandronàciu,
praitzosu
Sentences
mannedha fit minuta, ma fachijola ◊ mi apo isseperau una cumpanza fachijola e acasazajola ◊ sa tzia fit est una fémina grassa, ma fachiola
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
actif
English
active
Spanish
activo
Italian
attivo
German
aktiv,
tätig.
fachilàdu , pps, agt Definition de fachilare; chi portat fachile Synonyms e antonyms faciolau.
fachilàre , vrb Synonyms e antonyms afaciolai, infachilare Etymon srd.
fachíle, fachíli , nm: facile,
facili,
fancili,
focibi,
frachile,
fucibi Definition
ispétzia de faciola chi si ponet in cara a su molente e a is cuadhos trebballandho: si apicat a is origas de su pegus cun is origales (o sinono a su tzugu); cosa in cara po s'apariéntzia, pruschetotu nau a disprétziu
Synonyms e antonyms
caratza,
carota,
cavanera,
frangili
/
bisura
Idioms
csn:
betare in fachile una cosa a unu = refatzare una cosa a unu, afachilare a unu; pònniri su f. a unu = fàgherelu a birgonza, afachilare, ma si narat fintzas in su sensu de che lu colare, de fàghere menzus; zúghere su fachile de…= portai bisura de…, pàrriri…
Sentences
no bidet ite bi at fora de giannile chie giughet trint'annos su fachile (L.Ilieschi)◊ pro èssere veru trusu postu si at subra de sa caratza su fachile ◊ a s'Itàlia seus serbendidha a conca incrubada che molentis a facili ◊ chi ti dh'ischint, in bidha ti ponent fachile o cantzone!
2.
tue giughes de Giudas su fachile! ◊ in bidha s'ant catzadu su capoto e a Bono li ant ghetadu su frachile
Etymon
srd.
Translations
French
œillère
English
blinkers
Spanish
anteojera
Italian
spècie di màschera,
paraòcchi
German
Blendleder,
Scheuklappe.
fachína , nf: frachina Definition
genia de bestimentu de pònnere a pitzu, coment’e giaca
Synonyms e antonyms
fracu 2
Sentences
dhu tengu bellixedhu, a capedhu e a fachina ◊ cun sa fachina posta paris unu marchesu! ◊ a tui no ti apu prenu s'ogu poita ca no portu fachina e capedhu!
Etymon
srd.
Translations
French
veste
English
jacket
Spanish
chaqueta
Italian
giubba
German
Jacke,
Kamisol.
fachinàzu , nm Definition trebballu, fainas in debbadas po un'àteru, genia de tzerachiu Etymon itl.
fachínzu , nm Definition su fàere, calesiògiat atzione pruschetotu in su sensu de cosas chi si faent apostadamente Synonyms e antonyms faghidura, faghimentu, fata Sentences su suo est unu fachinzu malu! ◊ sos fachinzos suos bi sunt contados in d-unu libbru Etymon srd.
fachiólu fachijólu
fàci, fàcia fàce
faciàbi , nm Definition f. de còscia = caticioba, ufradura de is gràndhulas o néulas de ímbenas Synonyms e antonyms fatzola Scientific Terminology mld.