frúfuru , nm Definition fruferedhu, s'úrtima calidade de sa farra de trigu (a parte su pódhine) Synonyms e antonyms chiàgliu, civraxedhu.
frúga fròa
frugàgia, frugàxa , nf Definition surgiaga, genia de linna chi podet fàere fintzes a mata manna meda: sa linna est lenta e forte, cun corgiola in colore de chinisu; faet unu frutu tundhu pitichedhu (che unu chíghere) bonu fintzes a papare candho est cotu (niedhu) Synonyms e antonyms cigraxa, cixiredhu 1, fruzaghe, sogàrgia, soliacra, sulzaga, urriaca Scientific Terminology mtm, Celtis australis Etymon ltn. frutu + syriaca.
frugaxèdha Definition fruta americana, su frutighedhu chi bogat sa surgiaga Synonyms e antonyms cagagorbu Etymon srd.
frugénia , nf: fruzénia, furzénia Definition nau prus che àteru a disprétziu, aréntzia o genia mala Synonyms e antonyms arrampile, iscratza, istripa, istripile, prutzénia* Sentences cussa est fémina de mala fruzénia ◊ a totu sa furzénia de su babbu at a bènnere s'irrocu!
frúghe frúa
frugnóculu fragnóculu
fruiméntu froniméntu
frujòne , nm Definition népide mala.
frulciacúlu , nm Synonyms e antonyms afrodhieri, fangoteri, fichete 1, fragnóculu, fruscinedhu, tocaredhu.
fruliàre foliài
frullàna friulàna
frullanàda , nf Definition cropu o passada de frullana, a messadura Etymon srd.
frullanàre , vrb Definition
messare fenu a frullana
Synonyms e antonyms
farciae
Etymon
srd.
Translations
French
faucher le foin
English
to scythe
Spanish
segar,
cortar el heno
Italian
falciare il fièno
German
heuen.
frumbulàre , vrb Definition iscúdere a frundha, o fintzes imbolare, iscúdere a cantu andhat sa manu, cun fortza meda Synonyms e antonyms arremilai, frundhare, infrundulae Etymon itl. frombolare.
frúmbulu , nm Synonyms e antonyms puntógliu, istrúmbulu Scientific Terminology ans.
frúmbulu 1 , nm Definition su iscúdere a passígia, a frundha Etymon srd.
frumenàrja , nf Definition logu de erriu, is terrenos in paris apresu de is errios Synonyms e antonyms fluminada, grumenarja.
frúmene fiúmene
fruméntu ferméntu